Deși niciun om nu a pășit vreodată pe Marte, omenirea a reușit să efectueze explorări extinse pe suprafața vecinului planetar al Pământului cu ajutorul unor rovere robotizate. Unul dintre acestea, roverul Perseverance al NASA, echipat cu șase roți, a stabilit de curând un nou record pentru cea mai mare distanță parcursă vreodată de un vehicul pe o altă planetă decât Terra, informează marți agenția de presă Reuters.

Agenția spațială americană a anunțat că Perseverance, un vehicul de mărimea unui mic automobil, a parcurs 45,2 kilometri de la sosirea sa pe Marte, realizată în urmă cu aproximativ cinci ani și jumătate, depășind astfel precedentul record de distanță parcursă pe Marte, stabilit anterior de un alt rover al NASA, Opportunity, în perioada 2004-2018. Atât Perseverance, cât și Opportunity au depășit totodată distanțele parcurse de orice rover care a funcționat vreodată pe Lună.

Perseverance, echipat cu o serie de instrumente științifice, a căutat dovezi ale existenței unor străvechi forme de viață microbiană pe Marte, o planetă care, în trecutul său îndepărtat, era mai umedă și mai caldă decât lumea rece și aridă care este astăzi, și a colectat mostre de roci și de sol în vederea unei potențiale aduceri a acestora pe Pământ, în cadrul unor misiuni viitoare.

Craterul Jezero

După asolizarea sa din 18 februarie 2021, roverul Perseverance s-a deplasat în interiorul și în împrejurimile Craterului Jezero, o zonă din emisfera nordică a planetei Marte despre care se crede că ar fi fost inundată de apă și ar fi găzduit un bazin lacustru în urmă cu câteva miliarde de ani.

NASA a anunțat că roverul Perseverance a stabilit acel record important duminică, în timp ce se deplasa spre o zonă denumită Idubi, traversând regiunea de lângă marginea vestică a craterului - supranumită 'Lac de Charmes' -, unde analizează unele dintre cele mai vechi formațiuni de teren întâlnite vreodată în Sistemul Solar.

Perseverance este unul dintre cele două rovere ale NASA care explorează în prezent suprafața planetei Marte, celălalt fiind roverul Curiosity, care operează în Craterul Gale, situat în apropierea ecuatorului marțian. Curiosity a parcurs o distanță de 38,15 kilometri după asolizarea sa pe Marte, în anul 2012.

Steven Lee, managerul de proiect pentru cele două rovere în cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, a declarat că Perseverance nu dă semne de încetinire a activităților sale.

'Componentele hardware și instrumentele roverului Perseverance sunt într-o stare excelentă, toate sistemele redundante fiind în continuare funcționale. O evaluare recentă a tuturor sistemelor a ajuns la concluzia că acestea pot opera până mult după orizontul anilor 2030 și, probabil, chiar și după acea perioadă', a declarat Steven Lee.

Și roverul chinez Zhurong a colectat date științifice importante de pe Marte, operând în zone cu altitudini joase din emisfera nordică marțiană în anii 2021 și 2022.

Capacitate de deplasare autonomă

Perseverance s-a bazat adeseori pe capacitatea sa de deplasare autonomă, un sistem de navigație denumit AutoNav. Steven Lee a precizat că 90% dintre deplasările roverului american sunt realizate în mod autonom, fără intervenție umană.

'Perseverance captează imagini stereo ale terenului din fața lui, generează o hartă digitală 3D și alege cea mai sigură rută către obiectivul deplasării sale', a explicat Steven Lee.

Roverul american utilizează, de asemenea, Vision Compute Element, un coprocesor care îi permite să proceseze imagini și să ruleze software-ul său de navigare autonomă cu mare rapiditate în timpul deplasărilor sale, a explicat Steven Lee, spre deosebire de roverele anterioare, care trebuiau să se oprească pentru 'a gândi' înainte de fiecare etapă a deplasării.

'Perseverance valorifică moștenirea creată în 29 de ani de roverele noastre marțiene anterioare - Sojourner, Spirit, Opportunity și Curiosity -, fiecare dintre acestea încorporând lecțiile învățate anterior și îmbunătățindu-ne capacitatea de a ne deplasa pe o altă planetă', a adăugat inginerul american.

Mecanismele sistemului de mobilitate al roverului Perseverance sunt supuse unor teste menite să demonstreze capacitatea acestuia de a parcurge o distanță de 100 de kilometri sau chiar mai mare. În cadrul acestui proces, componentele hardwire sunt testate la solicitări echivalente cu parcurgerea unei distanțe cuprinse între 150 km și 300 km, a dezvăluit Steven Lee.

POTENȚIALĂ BIOSEMNĂTURĂ

Steven Lee a mai spus că cea mai importantă realizare de până acum a roverului Perseverance a fost, aproape cu certitudine, descoperirea - anunțată anul trecut - a unei potențiale biosemnături, adică un posibil indiciu al existenței unor străvechi forme de viață microbiană. Acea biosemnătură potențială a fost identificată într-o rocă roșiatică, despre care se crede că s-a format în urmă cu 3,2 miliarde - 3,8 miliarde de ani, în albia unui râu ce alimenta lacul care a umplut odinioară cu apă Craterul Jezero.

Zona 'Lac de Charmes', a adăugat Steven Lee, ar putea oferi indicii despre procesele geologice timpurii ale acestei planete, precum și despre efectele impacturilor cu meteoriți de mari dimensiuni. Craterul Jezero s-a format în urma unui astfel de impact, într-o etapă timpurie din istoria planetei Marte.

'Terenul pe care îl explorăm în prezent ar putea conține roci mai vechi decât oricare dintre cele descoperite pe Pământ', a spus Steven Lee.

Misiunea inițială a roverului Perseverance prevedea parcurgerea unei distanțe de doar 20 de kilometri. NASA a aprobat recent o prelungire a misiunii acestui rover, pentru ca el să exploreze marginea Craterului Jezero până spre sfârșitul anului 2028.

'Există dovezi bazate pe măsurători realizate de pe orbită, care indică faptul că unele zone de la marginea craterului au fost, în trecut, sisteme hidrotermale cu apă subterană caldă sau fierbinte. Este posibil ca acele zone să fi oferit, la un moment dat, un mediu subteran cald și bogat în apă, propice vieții. De altfel, unii paleontologi au emis ipoteza că și viața pe Pământ a apărut tot în astfel de medii', a explicat Steven Lee.

Sistemul de alimentare al roverului, bazat pe plutoniu, funcționează conform așteptărilor, a precizat inginerul american, adăugând că acesta dispune de 'energie utilă pentru mulți ani de acum înainte'. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Irina Giurgiu)