Hidrogenul, considerat una dintre posibilele surse de energie într-un viitor decarbonizat, participă însă, pe scală redusă, la încălzirea planetei noastre, au avertizat oamenii de știință într-un studiu care solicită un control al specificităților acestui proces înainte de a-i dezvolta utilizările, informează AFP.

'Hidrogenul (H2) stârnește un interes crescând în calitate de vector energetic ce permite decarbonizarea industriei grele și a transporturilor și de a asigura o stocare a energiei pe termen lung', au scris autorii acestui studiu, publicat miercuri în revista Nature de un consorțiu de cercetători de la Global Carbon Project.

Oamenii de știință avertizează că 'un exces de hidrogen atmosferic are consecințe asupra climei'.

Potrivit acestui studiu, intitulat 'The global hydrogen budget' ('Bugetul global de hidrogen'), acest gaz a contribuit cu 0,02°C la creșterea cu aproximativ 1,5°C a temperaturii medii globale în raport cu perioada preindustrială.

Spre deosebire de dioxidul de carbon și de metan, captive în atmosferă, hidrogenul acționează în mod indirect, contribuind la prelungirea duratei de viață a metanului prin intermediul interacțiunii sale cu alte gaze, au detaliat autorii studiului. Or, o treime din încălzirea climei de astăzi este atribuită metanului.

Concentrația de hidrogen crește totodată prin descompunerea metanului, care eliberează hidrogen în atmosferă, afirmă unul dintre principalii autori ai studiului, Rob Jackson.

Metanul a crescut puternic în atmosfera planetei noastre în principal din cauza agriculturii, mai ales a creșterii animalelor, a exploatării carburanților fosili și a descompunerii deșeurilor din gropile de noroi.

Studiul evidențiază riscul de apariție a unui cerc vicios: dacă metanul produce hidrogen în timp ce se descompune, atunci mai mult metan pe planetă va produce mai mult hidrogen, iar acest hidrogen va participa și mai mult la prelungirea ciclului de viață al metanului, au subliniat oamenii de știință.

'Așadar, este necesar să se înțeleagă incidența scurgerilor de hidrogen pentru a se înțelege toate avantajele climatice ale economiei hidrogenului', afirmă cercetătorii.

Concentrația de hidrogen din atmosferă, în contextul în care acest gaz este puțin prezent în mod natural, a crescut cu 70% după perioada preindustrială și până în anul 2003. Apoi ea s-a stabilizat, dar a început să crească din nou în jurul anului 2010.

Astăzi, aproape tot hidrogenul utilizat în lume este fabricat pe bază de combustibili fosili, prin moduri de producție puternic emițătoare de gaze cu efect de seră și responsabile pentru schimbările climatice.

Un întreg ecosistem industrial concurent încearcă cu dificultate să se impună la scară mondială pentru a produce hidrogen denumit 'verde', fără să emită CO2, prin spargerea moleculei de apă (H2O) cu ajutorul electricității produse pe bază de combustibili non-fosili, în baza unui procedeu de electroliză a apei. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)