Telescopul spațial european Euclid, un adevărat 'detectiv al universului întunecat' ajutat de inteligența artificială și de oameni, a furnizat miercuri primele date în cadrul unei misiuni menite să contribuie la dezlegarea misterului materiei întunecate și al energiei întunecate, transmite AFP.

Pe orbită la 1,5 milioane de kilometri de Pământ, Euclid a oferit primele imagini ale cosmosului în 2023, apoi anul trecut a obținut o imagine panoramică a o sută de milioane de stele și galaxii. Acesta își propune să creeze o hartă 3D cu 1,5 miliarde de galaxii, reprezentând o treime din bolta cerească, în șase ani.

Datele livrate miercuri în cadrul unui pachet denumit 'Q1' ('quick data 1' n.r.), reprezintă 'o nouă bornă pentru detectivul nostru al Universului întunecat', a declarat Carole Mundell, director științific la Agenția Spațială Europeană (ESA).

Deja au fost publicate 27 de studii științifice din observarea a mai puțin de 0,5% din perimetrul ceresc pe care Euclid îl va scana pe durata misiunii sale.

Euclid a oferit date despre 'pânza cosmică', subliniază Valeria Pettorino, om de știință al proiectului pentru ESA. Asemenea pânzei unui păianjen, datele obținute de Euclid ilustrează 'faptul că galaxiile se adună în filamente în jurul spațiilor goale, formând grupuri de galaxii', care compun o 'pânză cosmică'. Acesta este un ansamblu pe care materia vizibilă singură nu îl poate explica și al cărui echilibru depinde de existența materiei întunecate și a energiei întunecate, două elemente teoretice despre care se crede că reprezintă împreună 95% din masa-energia Universului. Materia întunecată ar fi responsabilă de coeziunea dintre galaxii, iar energia întunecată de expansiunea accelerată a spațiului.

În cele din urmă, Euclid, conform lui Carole Mundell, ar trebui să permită 'testarea legilor gravitației' și odată cu ele teoria generală a gravitației a lui Einstein.

Până atunci, prima provocare pentru consorțiul Euclid, care reunește peste 2.000 de cercetători din cincisprezece țări europene, Statele Unite, Canada și Japonia, va fi să facă utilizabilă avalanșa de date care urmează. De exemplu, pachetul de date Q1 reprezintă echivalentul a 200 de zile de înregistrări video de înaltă definiție.

Utilizarea sa 'ne permite în primul rând să vedem dacă instrumentul funcționează' și în particular să verificăm 'sistemele de reducere a datelor', explică Francis Bernardeau, director științific adjunct al consorțiului și cercetător la Institutul de Fizică Teoretică al Comisiei Franceze pentru Energie Atomică (CEA).

Un subiect care 'nu ajunge neapărat pe prima pagină a ziarelor', dar căruia îi sunt consacrate șapte dintre studiile publicate miercuri, această 'reducere' permite, cu ajutorul algoritmilor, 'să treci de la datele brute, cu defectele lor inerente', la imagini care permit analize științifice reproductibile.

Pentru pachetul Q1, această lucrare de calibrare se bazează pe observarea a trei 'câmpuri adânci', zone ale cerului cu un eșantion de 26 de milioane de galaxii, dintre care cele mai îndepărtate se află la 10,5 miliarde de ani lumină distanță. O adevărată călătorie în timp, pentru că, cu cât privim mai departe, cu atât ne întoarcem mai mult spre originile Universului și vârsta sa estimată la 13,8 miliarde de ani.

Aceste câmpuri vor fi vizitate fiecare de câte 40 de ori pe parcursul celor șase ani de misiune pentru a evita erorile de interpretare a observațiilor, explică Jean-Charles Cuillandre, astronom la CEA. Și astfel 'telescopul este calibrat cu precizie pentru datele legate de energia întunecată și materia întunecată'.

Pe lângă această misiune de bază, Euclid face și un recensământ al populațiilor de obiecte cosmice precum galaxii, quasari sau lentile gravitaționale. Acestea din urmă apar atunci când o masă suficient de mare, precum cea a unei galaxii, distorsionează lumina provenită dintr-o galaxie mai îndepărtată situată în spatele ei, în linia vizuală. Într-o săptămână de observație, Euclid a detectat aproximativ 500 dintre ele, 'mult mai mult decât ne așteptam', explică Mike Walsmley, cercetător la Universitatea din Toronto.

Pentru a identifica aceste rarități printre milioanele de galaxii observate, consorțiul folosește programe de inteligență artificială (AI) asistate de oameni. Modelele AI au selectat potențiale lentile gravitaționale înainte de verificarea umană. Această știință participativă cu mii de voluntari a lucrat și în sens invers. Pasionații de spațiu au contribuit la o clasificare a formelor galaxiilor, care a fost 'folosită pentru a antrena modele pentru a reproduce' clasificarea, conform lui Mike Walsmley.

După acest recensământ, munca majoră a cercetătorilor care colaborează la misiunea Euclid va fi realizarea catalogului de date, a cărui primă ediție este așteptată în 2026, mai amintește AFP.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)