Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a propus, miercuri, constituirea unei comisii pentru implementarea unor consolidări 'la nivel de protecție', astfel încât să fie evitată prăbușirea clădirilor în caz de seism.

El a arătat că trebuie luate măsuri pentru protejarea unui număr cât mai mare de construcții, astfel încât să fie evitat riscul colapsului, chiar dacă lucrările nu ar respecta în totalitate cele mai recente normative, a căror aplicare ar fi mai costisitoare. Dacă se iau măsuri pentru a evita în primul rând riscul prăbușirii, poate fi salvat un număr mai mare de vieți omenești, a explicat Nicolae Noica, în cadrul sesiunii 'Protecția seismică după 50 de ani în România', organizată la Biblioteca Academiei Române.

'Eu cred că Ministerul de resort are obligația să facă o comisie, care exista pe vremuri, cu specialiști. Și să stabilească care este nivelul pentru diverse clădiri. Am vorbit și cu domnul primar general. Nu mulți - șase-șapte oameni - care să își asume responsabilitatea, să facem consolidările la nivel de protecție, ca să nu se prăbușească clădirea', a spus el.

Nicolae Noica a subliniat că problema seismelor reprezintă o chestiune de siguranță națională.

El a atras atenția că, în vederea consolidării construcțiilor, este necesară cartea tehnică a clădirilor, însă aceste documente sunt depozitate într-o arhivă aflată în prezent la Brăila. Noica a cerut autorităților locale să facă demersuri pentru recuperarea acestei arhive.

'Până în 2017 s-au făcut vreo 20 de clădiri, în 20 de ani. Apoi, din 2017 s-a înființat o societate de consolidări și s-au mai făcut 12 blocuri. După aceea, societatea respectivă a dispărut și a apărut o nouă societate. Din păcate, chestiunea este că facem proiecte, facem studii, dar când e să trecem la treabă, la consolidări, lucrurile se schimbă radical, pentru că, în general, constructorii au niște rezerve, pentru că lucrările acestea nu sunt așa de bune din punct de vedere bănesc. Am propus, la o ședință organizată acum vreo trei ani fostului prim-ministru Ciucă: la suma respectivă de bani să adăugăm 20%, pentru ca să stimulăm oamenii să facă aceste lucrări', a mai spus el.

Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a declarat că România se numără printre cele zece țări, la nivel mondial, care are o 'seismicitate destul de ridicată'. Cutremurul din 1977 a provocat pagube de 2 de miliarde de lei, reprezentând 6% din PIB-ul României de la vremea respectivă.

El a mai precizat că au fost depășite termenele pentru realizarea evaluării vizuale rapide a clădirilor, care trebuia finalizată până în 2026. Marin Țole a făcut apel la autoritățile locale să ia măsuri pentru consolidarea construcțiilor cu probleme.

'Noi avem deja pregătit absolut totul, prin lege, inclusiv partea de finanțări. M-aș adresa în special conducătorilor de instituții și primarilor să ia măsurile necesare, după ce se fac evaluările vizuale, se trece la expertizări tehnice de către grupul experți, să încerce să ducă mai departe chestiunea de consolidare. Nu-i de joacă cu viața celor care locuiesc sau care lucrează în clădirile respective. La nivel de București sunt în jur de 414 clădiri cu risc seismic I', a menționat el.

Marin Țole a afirmat că în aplicațiile informatice ale ministerului au fost înscrise, pentru a beneficia de finanțare, un număr de 847 de clădiri, începând din anul 2023. Au fost semnate 210 contracte de finanțare, în valoare de 3,3 miliarde de lei, iar valoarea decontată se ridică la doar 281 de milioane de lei.

În ce privește consolidarea școlilor, au fost semnate contracte de finanțare pentru 360 de obiective. Deși au fost puse la dispoziție 2 miliarde de lei, au fost decontate 121 de milioane de lei.

În București, sunt înscrise 160 de clădiri, iar pentru 22 dintre acestea au fost semnate contracte de finanțare în valoare de 670 de milioane de lei.

Prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, de la Universitatea Tehnică de Construcții București, a apreciat că evaluarea vizuală rapidă (EVR) reprezintă un instrument foarte util pentru a stabili care sunt clădirile vulnerabile.

'Le vedem din stradă. Au partere de cinci-șase metri. Nu au grinzi. Clădirile acelea pot veni în genunchi. Cu o minimă intervenție le poți opri. Dar ca să știm care sunt parterele flexibile, ca să știm ce e făcut înainte de 1963, ca să știm care sunt cele vulnerabile, trebuie să facem EVR. Până nu facem evaluarea vizuală rapidă, vom orbecăi în expertize', a spus el. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)