O conferință internațională dedicată rezilienței zonelor montane în contextul schimbărilor climatice a avut loc la Miercurea-Ciuc, în organizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM), evenimentul reunind invitați din țară și din străinătate, inclusiv din Thailanda, Ungaria și China.

Potrivit directorului ICDCRM, dr. ing. Szép Robert, evenimentul, intitulat 'Ecosisteme montane și resurse durabile în contextul schimbărilor climatice', urmează să devină unul anual, în contextul în care Institutul a ajuns la un nivel de dezvoltare tehnică și științifică ce permite comunicarea unor rezultate relevante obținute în cadrul proiectelor europene, al programelor proprii de cercetare și al colaborărilor internaționale consolidate în ultimii ani.

Potrivit acestuia, tema conferinței - reziliența zonelor montane în actualele condiții climatice - este una complexă și de maximă actualitate.

'Vedem cu toții, situația climatică se schimbă radical, se pot observa efectele schimbărilor climatice: efecte asupra ecosistemelor naturale, asupra ecosistemelor antropice, aici vorbim de agricultură. Vedem problematica forestieră, molidul a început în foarte multe zone montane să iasă din optimul de dezvoltare, asta înseamnă că pierdem mii de hectare de molid pe an din cauza secetei, din cauza condițiilor hidrotermice care sunt necorespunzătoare. Trebuie să regândim politica forestieră națională dacă cumva, printr-o minune, condițiile acestea climatice nu încep să-și revină', a declarat presei Szép Robert.

El a punctat faptul că, din determinările și prognozele Institutului, depresiunile montane, respectiv zonele montane, sunt mai afectate de schimbările climatice decât regiunile extracarpatice.

'Aceste tendințe negative vor continua în deceniile următoare, deci astfel de conferințe științifice cred că trebuie intensificate. Trebuie să aducem la masa dialogului specialiști din diferite zone, autorități publice, instituții publice, composesorate, alte tipuri de asociații de proprietari, crescătorii de animale, agricultorii; adică se dorește ca această conferință să fie un dialog între specialiști în vederea găsirii unor soluții practice în ceea ce privește schimbările climatice, respectiv reziliența depresiunilor intramontane în fața schimbărilor climatice', a mai spus directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc.

Prezent la conferința științifică, inspectorul general al Gărzii Forestiere Naționale, George Gârbacea, a atras atenția că schimbările climatice nu mai reprezintă o problemă a viitorului, ci este una a prezentului, punctând faptul că ecosistemul forestier este direct afectat. El a menționat că speciile sensibile, precum molidul, bradul și stejarul, în sudul țării, sunt cele mai vulnerabile, în timp ce alte specii forestiere sunt mai reziliente.

În acest context, silvicultura viitorului trebuie să fie flexibilă, introducând treptat specii mai adaptabile la secetă și la noile condiții de mediu.

George Gârbacea a avut și o prezentare în cadrul conferinței despre restrângerea arealului molidului.

'Impactul schimbărilor climatice asupra distribuției habitatului molidului și bradului, ca să zic așa, dar în principiu e cam la fel, va avea un impact semnificativ în climatul din viitor, modelul până în anul 2100, astfel încât el își va restrânge considerabil habitatul, practic dispărând din România, adică se restrânge către zona de altitudine superioară, 1.600 de metri, 1.800, și practic nu prea mai are habitat. Practic, specia va dispărea în viitor ca habitat, migrează pe verticală, fagul luându-i locul. Și mai ales în zona respectivă, în zona asta, ar trebui specii de foioase care sunt mult mai adaptabile la schimbările climatice', a declarat George Gârbacea.

La rândul său, directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc, dr. ing. Szép Robert, a subliniat că estimările Institutului arată că, în următorii 50 de ani, suprafața ocupată de molid în România ar putea suferi o contracție de până la patru milioane de hectare.

'Contracție înseamnă uscături, înseamnă să ajungă într-o zonă nefavorabilă de dezvoltare, care, bineînțeles, va aduce după sine și restrângerea arealului, dispariție pe anumite zone', a arătat Szép Robert.

În opinia lui, pe termen scurt, aceasta reprezintă o pierdere semnificativă, însă prin modificări legislative și amenajamente silvice care să permită o mai mare flexibilitate, pot fi introduse treptat specii reziliente.

Procesul de înlocuire nu este instantaneu, ci necesită o perioadă de tranziție, fiind esențial ca politicile forestiere să fie adaptate la noile realități climatice, consideră Szép Robert.

La conferință a participat și primarul din Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, care a subliniat că este important ca deciziile privind adaptarea la schimbările climatice să fie fundamentate pe date și scenarii științifice solide.

'Indiferent dacă vorbim de o localitate, de o regiune sau chiar la nivel național, când iei decizii trebuie să te bazezi pe date, pe scenarii. Dacă vorbim de adaptarea la schimbări climatice, la cum putem să fim mai rezilienți la acest fenomen, care deja este prezent în viața noastră, atunci este nevoie ca cercetătorii să ne furnizeze suficiente date încât să înțelegem, în momentul deciziei, ce este mai bine. Și este bine că la Miercurea-Ciuc Institutul de cercetare poate să creeze astfel de momente și să aducă alături cercetători care să ne ajute', a declarat presei Korodi Attila.

Conferința științifică a fost organizată de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) de la Miercurea-Ciuc, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov. Au participat invitați din țară și din străinătate, inclusiv din Thailanda, Ungaria și China, alături de reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului academic și ai sectorului agricol. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)