Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea testează 12 variante de cărămizi din stuf și cânepă pe care le-au prezentat și locuitorilor din rezervație, noul material de construcție urmând să fie certificat chiar și la nivel european, în contextul în care stuful este recunoscut pentru capacitatea de stocare a carbonului pe termen lung, iar materialul realizat nu ia foc.

Cele 12 variante de cărămizi au fost realizate în cadrul proiectului ReBORN, finanțat de Inițiativa europeană pentru climă, a început în anul 2024, se va încheia în luna mai a anului 2027 și are printre obiective informarea și conștientizarea eficientizării energetice a clădirilor, promovarea materialelor locale, susținerea construcțiilor sustenabile și tranziția către clădiri cu emisii zero până în anul 2050.

'Am realizat 12 variante de material de construcție nou. Am plecat de la conceptul cânepii, iar văzând că resursa stuficolă este puțin utilizată și are o capacitate extraordinară de stocare a carbonului pe termen lung și a gazelor cu efect de seră, am fost motivați să dezvoltăm aceste variante. În ceea ce privește implicarea comunităților locale, am pus efectiv mâna la treabă și am făcut cărămizi la fața locului, la Sulina, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche, pentru a le demonstra că nu este atât de dificil și am lăsat materialele acolo să vadă duritatea și comportamentul lor în timp', a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul proiectului ReBORN, Matei Simionov, inginer în cadrul INCDDD.

El a mai spus că pentru realizarea noului material de construcție s-au folosit trei tipuri de stuf din Rezervația Biosferei Delta Dunării, iar rezultatele testelor vor fi cunoscute la începutul anului viitor.

'Nu e greu să faci o cărămidă. E greu să o duci la scară largă. Cea mai mare provocare este certificarea unui astfel produs. Sunt foarte multe teste. Pentru producția de cărămizi este nevoie de o linie dezvoltată, iar apoi trebuie certificat materialul care este un proces de lungă durată, dar și foarte costisitor. Acum facem primul pas, plecând de la un nivel de laborator și urmează ca, în funcție de rezultatele preliminare, să ne orientăm atenția spre stuf sau alte variante și, dacă acest material va fi declarat conform, vom merge mai departe cu căutarea de finanțări pentru realizarea de construcții pilot, de linie de producție și certificare la nivel european', a menționat reprezentantul INCDDD, Matei Simionov.

Referindu-se la reacția locuitorilor comunităților din Deltă care au participat la sesiunile de prezentare organizate în cadrul proiectului, inginerul tulcean a constatat creșterea interesului oamenilor pentru a reduce impactul activităților asupra mediului.

'Inițial, oamenii au fost reticenți, numai că văzând procesul și arătându-le construcții și comportamentul la foc, acest material nu arde, chiar dacă este pus sub flacără, și-au schimbat părerea. Ba chiar mai mult de atât, la Sfântu Gheorghe, fiul unui proprietar de pensiune a spus că dorește să-și construiască o casă și că, în urma prezentării, are un spectru mult mai larg în a alege materialele de care are nevoie. Există un trend în care oamenii sunt mai conștienți că au un impact asupra mediului și că pot să-și diminueze acest impact', a evidențiat Matei Simionov.

El a prezentat, vineri, câteva date privind proiectul ReBORN în cadrul conferinței 'Clădirile cu emisii zero (ZEB) - între provocări și oportunități', organizat de Clusterul Pro-nZEB, în parteneriat cu Incubatorul de afaceri, care a reunit atât autorități, cercetători, specialiști și antreprenori în construcții.

Președintele clusterului Pro-nZEB, Horia Petran, a oferit, la rândul lui, detalii legislative privind clădirile cu emisii zero, strategii și intervenții de formare profesională pentru dezvoltarea unui fond de clădiri decarbonat, precum și despre proiectul D!Virtue, care-și propune dezvoltarea competențelor profesionale cu ajutorul tehnicilor moderne.

De asemenea, proprietarul fabricii de panificație din Cataloi, Liviu Șotre, a detaliat caracteristicile clădirii construite cu tehnologie din Germania și Polonia în care funcționează incubatorul de afaceri tulcean.

'O tehnologie avansată pentru care a fost nevoie să aducem modificări legislative în România, pentru că nu era acceptată de standardele de protecție la incendiu, a fost tehnologia de inertizare. Noi practic ținem nivelul de oxigen din această clădire la 16%, un nivel la care focul nu se poate aprinde, dar omul poate să lucreze. Este echivalent cu altitudinea de 5.000 de metri', a menționat Liviu Șotre, în timpul prezentări.

Potrivit managerului incubatorului de afaceri, Cristina Iritz, entitatea funcționează de trei ani, numără 17 firme din domeniul construcțiilor și oferă gratuit cursuri de antreprenoriat, precum și spații pentru birouri, acestea putând închiria la prețuri foarte mici diverse utilaje din domeniul construcțiilor.

Proiectul incubatorului de afaceri își desfășoară activitatea în baza unui proiect european care se va încheia în anul 2028. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)