Proiectul 'Siguranța Online - Timișoara 2025' care se desfășoară în perioada 15 - 16 octombrie, în municipiul de pe Bega, a debutat, miercuri, cu întâlniri cu cetățenii, în Piața Libertății, oferindu-le acestora informații despre capcanele cărora le pot cădea victime și despre modul în care se pot proteja, din perspectiva securității cibernetice.

Mihai Rotariu, manager comunicare al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a declarat, pentru AGERPRES, că persoanele care comit infracțiuni cibernetice, indiferent de metoda folosită, nu acționează individual, ci fac parte din rețele interconectate în întreaga lume. De aceea, este dificil ca infractorii să fie prinși, iar rețeaua să fie destructurată.

'La fiecare 39 de secunde, undeva în lume, are loc un atac cibernetic. Vulnerabile sunt toate categoriile sociale, dar mai ales cei cu vârsta de peste 60 de ani, care nu sunt foarte obișnuiți cu capcanele mediului online, fie că vorbim despre phishing, malware, escrocherii financiare, furt de identitate, manipulări prin conținut fals sau acces neautorizat la date personale. Autorii lor sunt foarte creativi, au niște scenarii foarte bine puse la punct și chiar folosesc call-centere din viața reală. Exact cum există call-centere de business, care ne sună să ne propună anumite oferte, la fel și atacatorii: ne sună să ne propună anumite oferte, doar că nu sună din partea companiilor, nu sună din partea autorităților, nu sună din partea poliției. Ei pretind a suna din partea unor instituții, când, de fapt, în spate sunt atacatori care vor să colecteze date sau vor să colecteze bani de la noi. Este foarte simplu. Singurul lor scop principal este monetizarea atacului. Sunt rețele infracționale, de fapt. Foarte rar acționează individual', a detaliat Mihai Rotariu.

Potrivit acestuia, există un 'cap' al rețelei, atacatori care obțin acces, de exemplu, în rețeaua unei companii, vând accesul respectiv sau îl oferă mai departe unei alte grupări de atacatori care intră în rețeaua companiei, livrează malware-ul, și-au făcut treaba. Mai departe, cei care escrochează sunt alte grupare de atacatori.

'De aceea este foarte importantă prevenția, să avem o rutină de securitate, pentru că recuperarea banilor sau recuperarea damage-ului făcut de atacatori este mult mai dificilă decât dacă am fi prevenit din timp acea problemă. Și imaginați-vă că fiind în diferite țări cu jurisdicție problematică, fiecare atacator poate lucra din mediul online de acasă, nu trebuie să fie toți într-un loc. Este foarte dificil să identifici și să-i tragi la răspundere', punctează Mihai Rotaru.

Inițiativa Siguranța Online, dezvoltată de Asociația Română a Băncilor, Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică a pornit de la nevoia de a informa cetățenii cu privire la ce trebuie să știe în momentul în care se confruntă cu tentativele de fraudă, despre diverse tipologii de fraudă, dintre care cele mai cunoscute sunt phishing-ul, fraudele legate de investiții, spoofing-ul și frauda pe WhatsApp.

'Oamenii trebuie pregătiți pentru a face față elementelor surpriză pe care le pregătesc fraudatorii. Phishing-ul înseamnă culegerea de date sub orice formă, date sensibile de la utilizatorii de produse și servicii bancare și mă refer la datele de pe fața și spatele cardului sau datele de logare la internet sau mobile banking. Sub nicio formă nu se cedează datele de logare la internet sau mobile banking niciodată. Datele de pe fața și spatele cardului se utilizează strict în momentul în care facem plăți pe site-uri securizate, verificăm aceste site-uri să aibă HTTPS și lăcățelul închis și totodată, denumirea corectă a site-ului', explică Gabriela Folcuț, director executiv, Asociația Română a Băncilor (ASB).

Potrivit acesteia, sunt alte situații când se folosește tehnologia inteligenței artificiale, tocmai pentru a convinge utilizatorii să investească. Sunt videoclipuri realizate cu această tehnologie 'deepfake', în care se pare că anumite personalități din România ar recomanda astfel de investiții.

'Nu trebuie să dăm crezare unor astfel de lucruri, revin cu ideea de a verifica și de a merge pe site-ul ASB pentru acele entități autorizate', recomandă Gabriela Folcuț.

La nivelul Poliției Române, securitatea online este una din prioritățile naționale și există un program pe siguranță online în care se desfășoară activități preventive pentru tineri, în mediul digital.

'Desfășurăm diverse campanii pentru a veni în ajutorul copiilor și a-i învăța să se protejeze pentru a nu fi victimele fraudelor online. Sub mesajul 'Fii deștept, nu doar conectat', campania încurajează tinerii să navigheze personal responsabil pe internet, să recunoască pericolele din mediul online și să ceară ajutor când se simte în nesiguranță. Temele principale pe care noi le abordăm sunt protejarea datelor cu caracter personal, cyberbullying, adică hărțuirea online, capcanele rețelelor sociale, sexting și distruirea imaginilor personale, fake news-uri și surse sigure de informare. (...). La nivelul serviciului de investigații criminale sunt plângeri cu oameni care au fost fraudați online. Pe metoda 'accidentul' primesc mesaje de la presupusele bănci și dau curs acelor cerințe, până își dau seama că au fost fraudați. Apoi, vin la poliție să depună plângeri', spune Daniela Drăguța împuternicit Șef birou, Analiza și prevenirea criminalității, din cadrul Poliției Timiș.

La Timișoara, peste 300 de elevi și cadre didactice vor lua parte la un workshop dedicat securității online, unde vor fi abordate principalele riscuri din mediul digital - de la phishing și malware până la furt de identitate și manipulare. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)