Peste 60% dintre cazurile de minori dispăruți în ultimul an reprezintă plecări voluntare din locuințe sociale, cămine școlare sau centre DGASPC, informează un comunicat al Organizației Salvați Copiii România transmis, vineri, AGERPRES.

'Fenomenul copiilor dispăruți este cu atât mai alarmant în România, cu cât, dintre cele 9.548 de sesizări privind minori dispăruți, procesate în perioada 20 mai 2024 - 20 mai 2025, peste 60% reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale, căminele școlare sau centrele D.G.A.S.P.C, potrivit statisticii IGPR, solicitate de Organizația Salvați Copiii România', se arată în comunicat.

Cu toate că numărul cel mai mare de sesizări privind dispariția se înregistrează pentru copii de peste 14 ani, îngrijorător este și numărul mare, peste 100, de sesizări privind disparițiile la copii cu vârsta sub 5 ani. Experții Salvați Copiii atrag atenția că aceste plecări voluntare ale copiilor sunt adesea un semnal de alarmă privind experiențele negative pe care aceștia le trăiesc și a dezechilibrelor emoționale cu care aceștia se confruntă, precizează sursa citată.

'Atunci când un copil dispare de acasă, trebuie să ne uităm la cauzele din mediul lui de viață - familie, școală, anturaj - pentru a-l putea găsi cât mai repede și în siguranță și pentru a putea repara cauzele care l-au făcut să apeleze la un astfel de gest, de cele mai multe ori un semnal de alarmă pe care copilul îl trage', afirmă Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii.

Din totalul sesizărilor privind disparițiile de minori în ultimul an, 101 se referă la copii cu vârsta sub 5 ani; 131 la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani; 2.002 privesc copii cu vârsta între 10 și 14 ani; 7.290 sunt sesizări care se referă la disparițiile unor copii din grupa de vârstă 14 - 17 ani.

Dintre aceste sesizări, active mai sunt, în acest moment, 482, dintre care majoritatea (339) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, informează Salvați Copiii.

Cele mai multe dispariții au fost sesizate în sectoarele din București, județele Bistrița-Năsăud, Iași și Constanța.

Principalele motive care îi determină pe copii să fugă sunt: probleme familiale - conflicte parentale, violență domestică, abuz sau neglijare; suferință emoțională - sentimente de neînțelegere, singurătate sau respingere; presiune academică - dificultăți academice, bullying sau excluziune socială; căutarea autonomiei - nevoia de independență și libertate, în special în timpul adolescenței; influență externă - presiunea colegilor sau influența negativă a grupului.

'O parte din abuzurile sexuale comise asupra minorilor au ca victime copiii care au fugit din centre sau de acasă. Fuga lor de acasă are cauze diferite, dar în general motivul este tot o formă de abuz. Prădătorii sexuali simt vulnerabilitatea copiilor și în scurt timp le câștigă încrederea, îi constrâng, iar aceștia din urmă le devin victime. Am instrumentat multe cazuri în care pedofilii au profitat de aceste situații. Din fericire, condamnările au fost consistente, de peste 20 de ani, însă cu toate astea, victimele rămân neconsolate și neînțelese în adevăratul sens al cuvântului și cel mai adesea se întorc în familia sau în centrul de unde au plecat, fapt ce îi predispune la repetarea situației, pe același tipar', explică Alexandra Tomescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți (25 mai) este marcată anual la nivel global pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problema copiilor dispăruți și pentru a transmite un mesaj de speranță familiilor acestora. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)