Peste 600 de bucureșteni sunt implicați în proiecte de compostare comunitară locală, inițiate pe parcursul ultimilor patru ani.

Este vorba despre 12 puncte de colectare, amplasate majoritar în grădinile blocurilor, prin intermediul cărora au fost produse în total peste 11 tone de compost. În acest fel, 22 de tone de biodeșeuri nu au mai ajuns la groapa de gunoi, deoarece, prin compostare, cantitatea inițială se reduce semnificativ, în urma proceselor de evaporare și descompunere. Se obține un îngrășământ natural, bogat în nutrienți, care hrănește solul.

Proiectul Academia de Compost a pornit de la ideea că resturile vegetale reprezintă resurse valoroase care nu trebuie să ajungă la gropile de gunoi. În acest fel, este redusă amprenta ecologică la nivel individual, dar și la nivelul orașului.

Coordonatoarea proiectului, Gabriela Iordan, subliniază că în momentul în care oamenii se implică în astfel de inițiative, devin mai preocupați de teme precum: gestionarea deșeurilor, risipa alimentară, grădinăritul comunitar, alimentația sănătoasă și sustenabilă. De asemenea, copiii învață metode pentru a reduce impactul deșeurilor, în special prin reducerea lor. Avantajele pot fi privite și într-un context mai amplu, având în vedere că grădinăritul aduce beneficii pentru sănătatea fizică și psihică.

'Avem nevoie să păstrăm spațiile verzi. Noi spunem că punctul de compostare din grădina blocului este inima grădinii. Și de acolo începem să ne apărăm spațiul verde. (...) Dacă oamenii încep să coboare, să vină la evenimente, să discute cu vecinii, încep să își apere grădina, pentru că au un interes direct', a precizat ea pentru AGERPRES.

Inițiativa își propune să abordeze și o altă problemă: solul din orașe este din ce în ce mai degradat, mai lipsit de viață, în contextul în care administrațiile locale optează de multe ori pentru cosirea și greblarea vegetației. Terenul descoperit se degradează mai ușor, fiind expus luminii și vântului, iar astfel devine mai dur și mai puțin permeabil atunci când plouă.

'Există de asemenea beneficiul regenerării solului. După câteva luni - depinde foarte mult de fiecare comunitate și de numărul membrilor implicați - se obține compostul, un îngrășământ natural, folosit în jardinierele de la bloc sau pentru a îmbunătăți solul din grădini, care devine mai productiv și mai sănătos. (...) Solul mort înseamnă inclusiv moartea arborilor, ceea ce înseamnă aer poluat, căldură excesivă, praf, zgomot mai mult. Sănătatea solului înseamnă sănătatea spațiului verde și implicit a arborilor', a explicat Gabriela Iordan.

În cadrul acestui proiect, biodeșeurile sunt colectate în cutii amplasate în grădina blocului, iar compostarea este una aerobă, implică prezența aerului. Cutiile nu au bază, iar în acest fel resturile vegetale se află în contact direct cu biodiversitatea microscopică, provenită din sol. Se utilizează exclusiv resturi vegetale, cum ar fi coji sau cotoare de fructe și legume, zaț de cafea, resturi de ceai.

'Formula este simplă. Sunt resturi vegetale, fără mâncare gătită sau produse de panificație. Sunt doar resturi vegetale și de aceea procesul implică un miros care nu deranjează. Nu există șobolani, nu apare nici fenomenul de contaminare a compostului. Am făcut analize de laborator și a reieșit o calitate foarte bună a acestuia. Suntem foarte atenți să fie respectate regulile. Există un referent pentru fiecare grup, iar dacă apar greșeli, se comunică, astfel încât cei din comunitate să corecteze data viitoare', a adăugat Gabriela Iordan.

Un grup de compostare cuprinde trei cutii: una pentru aport (în care sunt incluse resturile vegetale mărunțite de acasă, combinate cu o cantitate dublă de uscătură), a doua pentru stocarea uscăturilor (rumeguș, frunze, tocături de lemn, paie), iar a treia este destinată procesului de maturare (conținutul din cutia de aport este mutat aici, unde se stabilizează final pentru a putea fi folosit). După două-trei luni se obține compostul finit care poate fi folosit ca îngrășământ natural direct pe spațiul verde. De asemenea, poate constitui maxim 1/3 din conținutul unui ghiveci sau strat înălțat.

Academia de Compost și-a început activitatea la finalul lui 2023, în momentul în care Fundația Comunitară București a lansat o finanțare în domeniul protecției mediului. Este un consorțiu format din mai multe entități care au implementat primele proiecte de compostare comunitară, model adus în 2021 de Urban Cultor, care a preluat la rândul ei un model francez. Primul punct de colectare a fost amplasat în 2021 în zona Floreasca, Sectorul 2, unde comunitatea a fost atât de interesată, încât capacitatea inițială s-a dovedit insuficientă.

Academia de Compost oferă informare celor interesați, printr-un ghid și cursuri postate pe site, însă organizează și concursuri, pentru a include noi comunități în proiect. Cei interesați pot urmări o serie de videoclipuri educative, disponibile pe www.academiadecompost.ro.

Un alt obiectiv este reglementarea compostării comunitare locale, fie prin legislația națională, fie prin hotărâri ale unor consilii locale. Conform celor declarate de Gabriela Iordan, acest tip de activitate nu ar trebui trebui să fie supusă normelor legii compostului.

'Legea compostului prevede norme și condiții de certificare complexe, destinate cantităților foarte mari. Însă cantitățile produse într-o grădină și punct comun de compostare nu depășesc o tonă pe an. Cetățenii nu vând, nu transportă și nu folosesc compostul produs local în agricultură. În prezent, legea face referire la: compostarea municipală, cea industrială, precum și cea individuală, realizată în curțile oamenilor. Noi am vrea să existe în actul normativ o mențiune referitoare la compostarea comunitară, care să fie exceptată de la prevederile legii - la fel ca cea individuală - și tratată separat printr-un ghid de recomandare și bună funcționare', a spus ea.

Până în prezent, doar Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat o hotărâre vizând un acord de parteneriat, acesta urmând să fie girat și de către Consiliul General al Capitalei.

Apar însă și cazuri în care amplasarea cutiilor de compost întâmpină dificultăți. Astfel, au existat situații în care acordul primăriei de sector a fost obținut cu greutate. Într-un alt sector, organizația inițiatoare plătește o taxă de ocupare a spațiului public.

Comunitățile interesate pot obține cutii de colectare, instrumentele necesare dar și instruire, prin participarea la concursuri organizate de Academia de Compost, atunci când există finanțare în acest sens sau când o comunitate are deja buget din altă sursă de finanțare. Este posibilă de asemenea obținerea contracost a unui pachet de servicii, care conține sesiuni educaționale, infrastructură, recipiente de lemn și accesorii, dar și consultanță printr-un program integrat de management al deșeurilor.

În prezent sunt 12 puncte incluse pe harta compostării (câte trei în Sectoarele 1, 2 și 3, iar câte unul în Sectoarele 4, 5 și 6), însă la acestea se vor adăugă alte trei, până la jumătatea anului.

'Academia de Compost' realizează acțiuni de educație și informare, inclusiv în cadrul Săptămânii Verzi și al Săptămânii Altfel. În ultimii patru ani, peste 3.000 de persoane (adulți și copii) au beneficiat de informațiile furnizate prin acest proiect, dar și prin proiectele entităților care alcătuiesc consorțiul. AGERPRES/AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Academia de Compost / Facebook