Două confederații și două federații sindicale, precum și un sindicat al funcționarilor publici au adresat, vineri, o Scrisoare deschisă autorităților române prin care ''se opun ferm măsurilor arbitrare netransparente și inechitabile'' ale unui proiect de lege depus de către 57 de deputați și senatori (PSD și minorități), de modificare a Codului administrativ privind evaluarea performanțelor funcționarilor publici.

Liderii Blocului Național Sindical (BNS), CNS Cartel ALFA, Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), Federației Publisind și Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților citează, în demersul lor, aprecierile Comisiei Europene din PNRR, respectiv: politizarea funcțiilor publice și existența unor practici de recrutare și selecție restrictive sau la limita legii, precum și instituționalizarea scăzută manifestată prin legislație și proceduri vagi, complicate, incoerente, promovarea generalizată a excepțiilor și derogărilor, care permit decizii personalizate, arbitrare și nefundamentate ale funcțiilor executive numite politic (problemă evidențiată și în Programul de guvernare 2020-2024).

Aceștia susțin, totodată, că există deficiențe privind recrutarea funcționarilor publici, printre care: slaba corelare cu planificarea Resurse Umane (RU) și cu fișele de post, posturile fiind scoase la concurs de o manieră imprevizibilă din cauza lipsei unei planificări strategice a RU și a înghețării angajărilor. Conform sindicatelor, reorganizările instituționale au loc destul de frecvent și nu există nicio analiză și planificare strategică a RU care să încerce să coreleze abilitățile și posturile cu prioritățile organizaționale.

De asemenea, sindicaliștii amintesc de capacitatea slabă a comisiilor de concurs de a evalua alte tipuri de abilități, în afară de simpla memorare a textelor de lege, și de a evalua competențele generale care să fie testate în timpul interviului, dar și de capacitatea scăzută a managerilor de a defini fișele de post și anunțurile de posturi. În plus, se evidențiază atragerea către funcția publică, în special pentru posturile de debutant, caz în care peste 60% dintre posturile de debutant anunțate ca fiind vacante nu sunt ocupate.

O altă provocare pentru reforma managementului funcției publice o reprezintă faptul că structura actuală a carierei pentru funcționarii publici generali nu definește un traseu coerent și continuu pentru avansarea în carieră în administrația publică.

Potrivit sursei citate, funcționarii publici la nivel de execuție pot ajunge la nivelul maxim în nouă ani, după ce trec doar prin patru grade profesionale (debutant, asistent, principal, superior). În aceași timp, funcționarii publici pot să avanseze în cariera lor doar obținând funcții de conducere, susțin liderii sindicali.

''Există numeroase semne de întrebare în raport cu intenția inițiatorilor proiectului legislativ, având în vedere: subiectivismul politic al evaluatorilor devine inevitabil într-un sistem în care funcționarii publici sunt numiți majoritar politic, nu prin concurs; într-o astfel de situație, evaluarea performanței nu mai este bazată strict pe criterii obiective, de performanță și eficiență, ci este influențată de loialitatea față de partid, relațiile personale, de rudenie sau interesele de grup; presiunea asupra evaluatorilor ar fi imensă; cei care realizează evaluările o vor face sub presiunea unor oameni politici pentru a favoriza anumite persoane; lipsa unor criterii clare, transparente și echitabile de evaluare și a unor indicatori de performanță bine definiți fac ca evaluarea propusă de inițiatori să devină arbitrară, lăsând loc interpretărilor subiective; funcționarii numiți de partidul aflat la putere, indiferent care ar fi acesta, vor primi evaluări mai bune, indiferent de performanță, în timp ce neafiliații politic vor fi dezavantajați'', se arată în scrisoarea transmisă autorităților.

În viziunea federațiilor sindicale, proiectul depus poate ridica o serie de conflicte serioase cu legislația europeană, respectiv: încălcarea demnității umane, încălcarea principiului egalității în fața legii, nediscriminarea, dreptul la condiții de muncă echitabile și corecte, incompatibilitatea cu reglementările interne care garantează dreptul de acces la funcția publică în mod egal și fără discriminare pentru toți cetățenii UE etc.

Sindicatele semnatare apreciază că, atât metodologiile de evaluare la care se lucrează în prezent, cât și inițiativa legislativă depusă la Senat reprezintă, de fapt, o testare a loialității politice și nu a performanțelor profesionale, o acțiune prin care funcționarii publici vor fi transformați în funcționari politici.

''Această inițiativă creează o falie catastrofală în administrația publică, instituind un sistem de evaluare discreționar, în care aportul individual real la cultura organizațională nu mai are nici un fel de importanță, fiind substituit cu apartenența la o cultură politică devastatoare pentru orice instituție din administrația publică din România. Nu considerăm necesar să facem parte din partide politice pentru a ne îndeplini cu bună credință, profesionalism și rigoare atribuțiile de serviciu. Un astfel de proiect nu măsoară competența și profesionalismul, ci doar gradul de conformare față de puterea politică vremelnică. Sindicatele semnatare susțin ferm necesitatea imperativă a depolitizării totale a administrației publice, o administrație total apolitică, în slujba cetățeanului. Singurele funcții justificate politic sunt cele de demnitate publică, alese prin vot'', se mai scrie în document.

În context, sindicatele se opun ferm măsurilor arbitrare netransparente și inechitabile pe care le conține un astfel de proiect de lege, ''fără a ne sustrage unei evaluări profesionale anuale juste care, de fapt, există la nivelul tuturor instituțiilor publice din România''.

''Orice reglementare care permite partizanatul politic în instituțiile publice reprezintă o încălcare gravă a principiilor de transparență și imparțialitate, iar acest lucru nu va fi tolerat, consideră sindicatele semnatare. Funcționarii publici trebuie evaluați exclusiv pe baza meritelor, nu a loialității politice'', avertizează semnatarii.

BNS, CNS Cartel ALFA, FNSA, Publisind și Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari solicită decidenților politici să asigure independența instituțiilor publice, în orice proces legislativ, astfel încât să nu se mai permită subminarea acestora în favoarea unor interese politice, oricare ar fi acestea.

Petiționarii atrag atenția asupra faptului că vor apela la toate canalele legale, interne și internaționale (instanțe naționale, Avocatul Poporului, Ombudsmanul European, Comisia Europeană, Parlamentul European), ''pentru a stopa orice încercare de a implementa în România reglementări care riscă să discrediteze administrația publică și să o întoarcă în anii de dinainte de Revoluția din Decembrie 1989, în care conformismul de partid făcea parte din ideologia națională''. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)