Potrivit acesteia, în ultimele ore, în zona de sud a țării s-au dezvoltat norii specifici sezonului cald, iar România traversează, din punct de vedere meteorologic, ''o perioadă cu abateri foarte mari, cu variații termice foarte puternice'', având în vedere încălzirea din prima parte a lunii martie, după zilele cu temperaturi foarte scăzute de la final de februarie.

''Suntem într-o perioadă într-adevăr remarcabilă din punctul de vedere al evoluției termice și aceasta pentru că, la scară europeană, circulația maselor de aer a fost una destul de activă, de altfel caracteristică sfârșitului de iarnă. Repet: nu putem exclude total posibilitatea ca săptămânile viitoare să mai aducă și scurte episoade cu temperaturi mai scăzute, pentru că am văzut la sfârșitul lui februarie cum dinspre regiunile arctice există acum, la sfârșitul iernii, firesc de altfel, posibilitatea ca mase de aer foarte reci să își croiască drum până spre partea de sud, sud-est a continentului'', a adăugat Florinela Georgescu.

Aceasta a precizat că estimările pentru următoarele patru săptămâni ale Centrului European de Prognoză Meteorologică indică temperaturi apropiate sau ușor peste cele normale pentru această perioadă și este de așteptat ca regimul precipitațiilor să fie unul în general deficitar.

Florinela Georgescu a explicat că, în luna martie, se pot înregistra temperaturi care depășesc 20 de grade și ajung chiar la 25 de grade Celsius spre sfârșitul lunii, iar, în zonele depresionare, mercurul din termometre poate coborî, în nopțile următoare, până la minus 10 grade Celsius.

''Pe de altă parte, rămâne posibilitatea ca în nopțile cele mai reci, cum se va întâmpla în următoarele nopți ale acestei săptămâni, în zonele depresionare, temperaturile să mai coboare spre limita gerului, adică înspre minus 10 grade. Nu este o evoluție anormală aceasta. Este, clar, trecerea de la sezonul rece spre sezonul cald, dar în contextul anomaliilor pe care le înregistrăm în ultimii ani, cel mai mult ne atrage atenția și urmărim evoluția regimului de precipitații, forma precipitațiilor și posibilitatea ca acestea, în situația în care acestea trec în forma solidă, să fie însoțite de intensificări ale vântului. Altfel spus, posibilitatea de apariție, pe durată scurtă, a fenomenului de viscol. Am avut astfel de manifestări, în ultimii ani, în a doua parte a lunii martie și chiar la începutul lunii aprilie'', a adăugat meteorologul.

Georgescu a precizat că există o ''probabilitate foarte scăzută în acest moment'' ca astfel de fenomene să apară, subliniind că în această perioadă, ''au mai puțină forță'' decât iarna, dar pot provoca pagube, mai ales dacă ele coincid cu perioada de înflorire a pomilor fructiferi.

În ceea ce privește celelalte luni ale primăverii, estimările Centrului European de Prognoză indică faptul că fiecare dintre acestea poate avea, în medie, un regim al temperaturilor peste cel normal.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paște, există posibilitatea ca vremea să fie schimbătoare, cu zile calde, cu temperaturi spre 25 de grade Celsius și perioade cu instabilitate, a subliniat Florinela Georgescu, menționând că este devreme, în acest moment, de făcut o prognoză pentru acea perioadă.

''Marea este frumoasă în orice anotimp, dar la sfârșitul lui aprilie apa mării este rece'', le transmite meteorologul celor care iau în calcul o vacanță la mare în perioada sărbătorilor de Paște și la început de mai.

Cât despre munte, nu sunt excluse fenomenele de instabilitate atmosferică în acea perioadă.

Reprezentanța ANM a vorbit și despre fenomenele extreme arătând că, în contextul modificărilor climatice, acestea presupun că ''trebuie să luăm în considerare apariția unor manifestări de vreme mai severă în anotimpul nepotrivit''. Georgescu a adăugat că aceste manifestări - cum sunt posibilele viscole târzii, sau norii de furtună, ploile însoțite de descărcări electrice, specifice verii, dar care se produc primăvara - nu durează perioade lungi de timp.

Florinela Georgescu a mai spus că meteorologii urmăresc ''cu foarte mare atenție'' regimul precipitațiilor după o toamnă cu ploi puține și o iarnă secetoasă, subliniind că solul are mare nevoie de apă. AGERPRES/(AS - redactor: Daciana Ilie, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)