Președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), Ștefan Bâlici, a pledat, luni, pentru utilizarea soluțiilor bazate pe natură în proiectare și în planificare urbană, în contextul schimbărilor climatice.

În acest sens, el a explicat utilitatea pădurilor urbane, pentru a combate efectul de 'insula de căldură urbană', sau a unor zone de acumulare a apei, menite să prevină inundațiile generate de precipitațiile abundente.

'Soluțiile bazate pe natură cred că pot fi exact ceea ce căutăm, pentru a putea să ne adaptăm modul de viață la condițiile de climă, în schimbare dramatică, și la tot ceea ce derivă de aici, din schimbările climatice. Or, o astfel de transformare radicală a mediului în care trăim cere și soluții diferite. Nu mai e suficient să ne gândim doar la aspectele culturale, estetice, care stau la baza proiectării spațiilor publice, de exemplu, în orașele noastre, fie că vorbim de spații civice sau de parcuri, de spații de recreere, ci este esențial să integrăm în această nouă abordare a proiectării mediului nostru de viață și elementele naturale și soluțiile pe care, de fapt, natura ni le oferă deja', a spus acesta.

Precizările au fost făcute în cadrul dezbaterii organizate luni, la sediul OAR, cu prilejul lansării cărții 'Soluții Bazate pe Natură la Someș', coordonată de Adi Dohotaru. Una dintre soluțiile bazate pe natură ar putea fi amenajarea unor zone de acumulare a apei, în parcuri și piețe, astfel încât în cazul precipitațiilor abundente să fie evitată producerea inundațiilor, a precizat Ștefan Bâlici.

'Ar trebui ca fiecare oraș să își gândească astfel de rezervoare, în zonele vulnerabile, dar, bineînțeles, bazat pe o analiză de riscuri. Totul pornește de la cercetare, de la cunoaștere, de la așezarea pe hartă a tuturor problemelor și riscurilor, iar apoi căutarea de soluții. Orașele mai au o altă problemă larg cunoscută și recunoscută, și anume insula de căldură urbană. Tocmai datorită faptului că în orașe există atâta masă minerală, pereți, suprafețe pavate și asfaltate, toate acestea înmagazinează căldură și accentuează temperatura în zilele călduroase de vară, până la niveluri care fac orașul ne-utilizabil. Or, aceste insule de căldură urbană pot fi și ele gestionate prin gândirea corespunzătoare a plantațiilor: plantații înalte, arbori... Pădurile urbane devin elemente care trebuie să se regăsească în proiectarea de urbanism și de peisagistică în mediul urban. Toate acestea sunt oferite de natură și se bazează pe mecanisme naturale care sunt cercetate, cunoscute, dar trebuie doar să fie transferate în arsenalul de instrumente cu care operăm în planificarea urbană și amenajarea spațiului urban', a spus el.

Ștefan Bâlici a mai arătat că arhitecții au un rol important în procesul de proiectare și pot influența în mare măsură deciziile adoptate. Un rol important în implementarea soluțiilor bazate pe natură revine însă și autorităților publice.

'Ne interesează, ca organizație profesională, să putem să oferim instrumente și cunoaștere membrilor noștri, arhitecții, care fac și planificare urbană, și proiectare de arhitectură, iar în felul acesta să contribuim la răspândirea acestor soluții baza pe natură. Dar e la fel de important ca autoritățile publice să fie conștiente că există astfel de soluții, că sunt ușor de adoptat și că pot fi introduse, practic, în fiecare proiect public. Și un proiect de construcție nouă poată să cuprindă elemente naturale: fațadă verde, acoperiș verde, rezervoare de apă, colectarea apelor pluviale... Dacă vorbim de spații publice, există și soluții de mult mai mare anvergură și cu impact mai mare asupra orașului sau a unei zone din oraș. Și cetățenii trebuie să fie informați, ca să poată să ceară astfel de soluții', a declarat președintele OAR.

Ștefan Bâlici a menționat că 'soluțiile artificiale' în proiectare de arhitectură sau planificare urbană riscă să se dovedească de multe ori fie 'inadecvate', fie 'mult prea costisitoare' din punct de vedere al efectelor secundare.

'Deja există o întreagă cunoaștere și practică a soluțiilor bazată pe natură, în lumea largă. Ceea ce ce ne preocupă pe noi, ca organizație profesională a arhitecților, este cum să facem transferul de la această cunoaștere în practică generală de proiectare, pentru că rolul nostru, ca specialiști, în procesul de proiectare a mediului construit este esențial. Contribuim cu soluțiile profesionale și acestea trebuie să poată să integreze și astfel de elemente, care derivă din cunoașterea naturală, din ecologie și din experiența internațională', a mai spus președintele AOR. AGERPRES / (A - redactor: Irinela Vișan, editor: Marius Frățilă, editor online: Alexandru Cojocaru)