Primul traseu memorial-tematic din Ecomuzeul Ţara Moţilor, numit Calea partizanilor din Apuseni, şi primul de acest gen din ţară va fi inaugurat sâmbătă, 5 octombrie, în comuna clujeană Mărgău, la limita cu judeţul Bihor, în prezenţa Mitropolitului Clujului, Andrei Andreicuţ, şi a Alteţei Sale Regale Principesa Sofia.

"Acest traseu tematic ecomuzeal, memorialistic, este situat pe teritoriul administrativ al comunei Mărgău, din judeţul Cluj, pe Valea Firii, comună care a aderat la ecomuzeu, fiind situată în apropierea limitei cu judeţul Bihor. Acest traseu ne aminteşte de ceea ce s-a întâmplat la sfârşitul anilor 40 şi începutul anilor 50, cu privire la rezistenţa anticomunistă din Munţii Apuseni. Activităţile celor din Gruparea Şuşman s-au întins pe un teritoriu mult mai larg decât cel menţionat în acest traseu, mai frecventat de ei, inclusiv în zone din judeţul Bihor. Doi sau trei dintre ei au fost capturaţi chiar lângă sediul nostru, la Sudrigiu. Casa încă există, am fost cu istorici acolo", a declarat vineri, pentru AGERPRES, directorul Administraţiei Parcului Natural Apuseni, Alin Moş.

Ecomuzeul Ţara Moţilor cuprinde mai multe zone din Cluj, Bihor şi Alba, până în prezent având în componenţă şapte comune, din cele 18 preconizate care vor alcătui, în final, o suprafaţă de peste 220.000 de hectare, având în centru Parcul Natural Apuseni.

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Clubul Monarhiştilor Clujeni, traseul memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni va fi inaugurat sâmbătă, 5 octombrie, între orele 10 şi 13, având în program o drumeţie de dificultate medie, cu pornire de la Troiţa Grupului "Şuşman" (DJ Răchiţele-Doda Pilii, în amonte de Valea Firii) şi o slujbă religioasă şi scurte cuvântări la troiţă, de la ora 13.30.

Organizatorii amintesc faptul că. în 18 decembrie 1925, Teodor Şuşman, liderul de mai târziu al grupului de partizani de la Răchiţele, era primit în audienţă, ca reprezentant al moţilor, de Regele Ferdinand al României, străbunicul Principesei Sofia. După acea întâlnire, mult mediatizată în epocă, satele din Apuseni aveau să fie împroprietărite cu păduri şi păşuni.

Calea Partizanilor din Apuseni este un traseu memorial-tematic, în formă de circuit, cu o lungime de 10 km şi este presărat cu nouă popasuri/panouri care surprind secvenţe din povestea Grupului "Şuşman" şi a moţilor ce s-au opus dictaturii comuniste.

Traseul trece prin locuri ale memoriei în care s-a luptat şi s-a murit cu arma în mână, intersectând, deopotrivă, peisaje şi fenomene carstice spectaculoase. Calea Partizanilor beneficiază şi de suport digital: hartă GPS interactivă şi ilustrări audio aferente fiecărui popas, acestea fiind realizate de regizorul Nicolae Mărgineanu şi de actriţa Maria Ploae.

Complementar traseului, evocarea rezistenţei anticomuniste este realizată prin reconstituirea unui adăpost montan, cel folosit de membrii Grupului "Şuşman" în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952 şi care a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Acum, coliba partizanilor este refăcută în acelaşi spaţiu al memoriei care găzduieşte mormântul lui Teodor Şuşman şi Troiţa comemorativă.

Obiectivul memorial-turistic a fost realizat de urmaşii martiricei familii Şuşman (Constantin şi Carmen Şuşman) şi de Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni, în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Apuseni, Fundaţia "Corneliu Coposu", Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Asociaţia Voluntarilor din Ciucea.

Proiectul a fost realizat cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Cluj şi a mai multor donatori (persoane fizice, societăţi comerciale, asociaţii). AGERPRES/(A,AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)