Preşedintele de onoare al celei de-a doua ediţii a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, care se desfăşoară la Ibăneşti, prinţul Dimitrie Sturdza, crede că este momentul reîntoarcerii la natură, iar acest lucru implică luarea unor măsuri pentru protejarea mediului înconjurător, el considerând că fiecare casă ar trebui să aibă panouri fotovoltaice, care să fie finanţate de stat prin suprataxarea combustibililor.

"Conferinţa aceasta este o mare speranţă pentru viitor, pentru noi, mai ales pentru copiii noştri. BIO vrea să spună viaţă, viaţa se compune şi din aer, şi din apă, şi din pământ. Speranţa noastră de la guvernanţii noştri şi de la cei din întreaga lume este ca apa să fie protejată şi extrem de curată (...) Dar există un progres enorm: sticlele de plastic se returnează şi aproape că nu se mai găsesc pe drumurile şi pe câmpiile noastre. Doi: aerul. Să scăpăm de folosinţa excesivă de hidrocarburi, să avem aparate de electricitate alimentate de fotovoltaice în fiecare casă. Cum se finanţează? S-ar putea finanţa cu o suprataxă pe benzină şi motorină. Ştiu că este foarte nepopulară treaba asta, dar taxa asta să se ducă pentru finanţarea de panouri fotovoltaice, ca fiecare om care nu poate să-şi plătească un sistem fotovoltaic, să fie ajutat de stat. Cei care au bani pot să plătească singuri", a declarat prinţul Dimitrie Sturza, în cadrul Festivalului BIO, desfăşurat pe Valea Gurghiului din judeţul Mureş.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Prinţul Dimitrie Sturdza - cunoscut şi ca Tim Sturdza, este un om de afaceri, filantrop, fost jucător de tenis, descendent dintr-o dinastie nobilă - s-a reîntors în România de mai mulţi ani, pe Valea Gurghiului, cunoscută şi ca Valea Regilor.

El a afirmat că, pe lângă aer şi apă, şi pământul trebuie protejat prin renunţarea la folosirea excesivă de pesticide, insecticide şi alte substanţe chimice.

"Să nu mai folosim aşa multe pesticide, am putea să folosim produse insecticide care resping şi nu omoară insecte. Vedem pe câmpuri iepuraşi şi fazani tineri morţi din cauza pesticidelor. Dacă le vom reduce, atunci trebuie să ştim că s-ar putea face o mare economie la sănătate, oamenii vor deveni mai puţin bolnavi şi asta ar fi o treabă extraordinară", susţine prinţul Dimitrie Sturdza.

În privinţa produselor bio româneşti, prinţul Sturdza întrevede "o şansă enormă să putem concura pe piaţa internaţională".

"Avem nişte păşuni în Carpaţi care sunt unice, care sunt mult mai bune decât cele din Alpii austrieci sau nemţeşti, francezi şi elveţieni, produsele adevărate bio româneşti ar fi trebuit să fie protejate. Trebuie ajutat omul care merge într-un supermarket şi vede preţul. Dacă e preţul prea mare pentru produsul bio, cum omul nu are prea mulţi bani în zilele de astăzi, o să ia produsul care este mai ieftin şi asta nu e bine. Am acum 86 de ani şi nu cred că mai apuc să văd, dar pentru copiii noştri sper la bio, la aer, la pământ şi la apă", a spus el.

Prinţul a arătat că Valea Gurghiului, acolo unde se derulează a doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, este centrul geografic al României, dar şi centrul geografic al Europei lui Charles de Gaulle "care a spus că Europa este de la Atlantic până în Urali, noi suntem la mijloc".

Prinţul Dimitrie Sturdza este descendent al lui Ioan Sturza, din familia lui Mihail Sturza, domn al Moldovei între 1834 şi 1849.

A doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale de la Ibăneşti se desfăşoară între 6 şi 8 septembrie, pe Valea Gurghiului, pe platoul Fâncel.

Festivalul European BIO este organizat de către Asociaţia BIO România, în parteneriat cu Polska Ecologica, Prefectura Mureş, Consiliul Judeţean Mureş şi Asociaţia Comunelor din Valea Gurghiului.

Organizatorii susţin că acest eveniment este extrem de important pentru creşterea imaginii României, întrucât în calitate de gazdă a festivalului European BIO, devine un reper în promovarea agriculturii ecologice la nivel european şi urmăreşte promovarea producătorilor locali şi tradiţiilor autentice, prin consolidarea economiei rurale. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)