Administraţia Zonei Libere (AZL) Sulina a început două proiecte pentru descongestionarea traficului navelor maritime pe canalul Sulina, valoarea totală a acestora fiind de 197 de milioane de lei.

Directorul AZL Sulina, Dragoş Ioniţă, a declarat pentru AGERPRES că cele două proiecte au în vedere reabilitarea platformelor din cele două perimetre ale AZL, unul dintre ele cu statut de zonă liberă, precum şi decolmatarea bazinelor pentru ca nave de dimensiuni mari să poată acosta la AZL.

În primul perimetru care are statut de zonă liberă, ceea ce înseamnă că mărfurile care intră din state non-europene pot fi procesate şi asamblate, iar produsele finale pot obţine acte doveditoare ale originii europene, lucrările au început cu dezafectarea platformei, iar în perimetrul al doilea, constructorul care a câştigat licitaţia a început să-şi aducă utilajele pentru demararea lucrărilor.

"Sunt proiecte prioritare mai ales în contextul actual. Ele sprijină descongestionarea traficului. Porturile noastre, portul Sulina sunt o conexiune foarte rapidă pentru Galaţi, Brăila (porturi româneşti, n.red.), Giurgiuleşti (sat din Republica Moldova, n.red.), Izmail, Reni şi toate celelalte porturi mai mici pe care vecinii noştri (din Ucraina, n.red.) le-au reactivat", a menţionat directorul AZL Sulina, Dragoş Ioniţă.

Referindu-se la faptul că bazinul maritim din cel de-al doilea perimetru al AZL Sulina a fost declarat sit arheologic în urmă cu câţiva ani, după ce acolo s-au descoperit un tun şi o ghiulea cel mai probabil de la începutul secolului al XIX-lea, directorul Dragoş Ioniţă a menţionat că includerea bazinului pe Lista monumentelor istorice "încurcă şi nu prea încurcă" derularea celor două proiecte.

"Ne dorim foarte mult să atragem nave de gabarite mari. Acestor nave le trebuie asigurate o anumită adâncime, iar pentru asta, ţinând cont de faptul că bazinul a fost declarat sit arheologic, s-au făcut nişte studii pentru a şti ce avem pe fundul apei. Sper să reuşim să identificăm zonele în care să adâncim bazinul şi să-l readucem la cota la care a fost livrat acum 40 de ani", a mai spus directorul general al AZL Sulina.

În opinia lui, valorificarea sitului arheologic din bazin este foarte dificilă.

"E foarte greu să valorifici ceva, pentru că multe sunt acoperite de aluviuni. În apă, nu pot fi vizitate, fiindcă apa e tulbure în bazin. Să le scoţi din apă şi să le conservi înseamnă iarăşi costuri foarte, foarte mari. Trăiesc cu speranţa că vom identifica zona în care să intervenim, să decolmatăm şi să operăm nave de capacitate mare", a menţionat directorul general Dragoş Ioniţă.

Pentru modernizarea primului perimetru al AZL Sulina, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare s-a alocat suma de 83 de milioane de lei, iar pentru modernizarea celui de-al doilea perimetru s-a obţinut o finanţare de 114 milioane de lei, prin acelaşi program.

Ambele proiecte se vor încheia la finele anului 2025.

Potrivit unui studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, reabilitarea celor două perimetre ar duce la un trafic de mărfuri de 2,5 milioane de tone pe an în AZL Sulina, în condiţiile în care, din cauza colmatării, niciunul din cele două perimetre nu poate fi folosit de vase.

De mai mulţi ani, AZL Sulina supravieţuieşte exclusiv din închirierea utilajelor deţinute. Înfiinţată în anul 1993, AZL Sulina administrează 175,51 hectare aflate în intravilanul oraşului Sulina. Structura din subordinea CJ este urmaşa primei întreprinderi de comerţ exterior din ţările comuniste din Europa.

Dezvoltarea infrastructurii de operare a navelor maritime care ajung în Sulina a apărut ca o necesitate după ce anul trecut Rusia a atacat Ucraina şi a blocat ieşirea acestui stat pe Marea Neagră. Sute de nave au aşteptat peste o lună în Marea Neagră în apropiere de bara Sulina pentru a intra pe canalul maritim şi a ajunge în porturile ucrainene de pe Dunăre în care se putea opera.

Aglomerarea de nave din apropiere de bara Sulina se menţine şi în momentul de faţă, potrivit site-ului marinetraffic.com. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)