În satele Banatului, odată cu venirea primăverii, începe sezonul pastoral, bogat în activități zilnice susținute, care înseamnă scosul mioarelor la pășunat, mulsul lor la stâne, pregătirea cașului dulce și al savuroaselor brânzeturi de oaie, numai bune pentru masa de Paști.

Transhumanța i-a adus în ultimii ani pe oierii sibieni în județul Timiș, unde au dezvoltat afaceri, ferme și abatoare, până la restaurante și pensiuni cu mâncăruri preparate din carne de miel sau ovine. Recensământul din anul 2020 a plasat județul Timiș pe primul loc din țară în privința capetelor de ovine cu 600.000 de mioare, surclasând zona Sibiului, cunoscută ca leagăn al oieritului, care a scăzut la 548.000 de capete.

Pentru ciobani, cele mai aducătoare de bucurie momente sunt când mieii și iezii umplu țarcurile și pășunile, pentru că sunt un semn de prosperitate în perioada aceasta, vânzându-se bine celor care doresc să aibă pe masa de Paști meniuri din miel.

Anul acesta, pentru că Paștile sunt sărbătorite deodată și de ortodocși și de catolici, cererea de miei este mare, inclusiv din diaspora, a precizat, pentru AGERPRES, Mihaela Popescu Gagea, descendentă din mai multe generații de oieri din Jina Sibiului.

În comuna timișeană Clopodia a dezvoltat o fermă de oi, iar în satul Liebling are și un abator de procesare a cărnii de ovine. În această perioadă, sacrifică în jur de 50.000 de miei, în funcție de comenzi.

'Pasiunea mea pentru oierit are rădăcini adânci, în copilărie. Am crescut într-o familie unde animalele erau parte din viața de zi cu zi, iar bunicul obișnuia să spună că o oaie îți dă hrană, căldură și liniște. A fost mai mult decât o ocupație, a fost un mod de a trăi aproape de natură, cu respect pentru ritmurile ei. Cu timpul, această legătură s-a transformat într-o dorință de a duce tradiția mai departe și de a o transforma într-o afacere sustenabilă și modernă. Acum, eu conduc o afacere de familie începută de tatăl meu imediat după Revoluție, dar procesul de dezvoltare a fost etapizat. Ferma a fost primul pas, locul unde ne-am concentrat pe creșterea naturală și sănătoasă a oilor. Ulterior, a apărut nevoia de a controla întreg lanțul de producție, așa că am investit în abatorul de ovine, cu tehnologie modernă pentru sacrificare și procesare. Ne-am dorit să asigurăm calitate de la sursă până în farfurie', a declarat, pentru AGERPRES, Mihaela Popescu Gagea.

Sursa foto: Mihaela Popescu Gagea

Pentru cei implicați în afacerile pastorale, astăzi, la fel de importantă este fiecare verigă, de la creșterea oilor, la procesarea cărnii, piața de desfacere, comenzi pentru lanțuri de magazine, export, țările arabe apreciind foarte mult calitatea cărnii de miel din România.

'Fiecare etapă are provocările și rentabilitatea ei. Creșterea ovinelor presupune o implicare permanentă, dar oferă o calitate autentică a cărnii. Procesarea însă aduce valoare adăugată produsului. Noi lucrăm integrat, ceea ce ne permite să optimizăm întregul flux. Vindem atât direct către clienți prin comenzi, cât și către restaurante și parteneri din retail. Avem colaborări pentru export, în special către piețe din Europa și țările arabe, unde carnea de miel românească este apreciată pentru gustul ei natural. În perioada Paștilor, vindem și procesăm în jur de 50.000 de miei, în funcție de comenzi. În fiecare an adaptăm capacitatea în funcție de cerere. Avem și o serie de iezi pentru clienții care preferă carnea mai fragedă și mai slabă. Anul acesta interesul este ridicat, mai ales că sărbătorile pascale coincid. Atât clienții ortodocși, cât și cei catolici caută miel pentru masa de sărbătoare, iar comenzi vin inclusiv din diaspora. Se simte un interes crescut pentru produse locale, proaspete, de încredere', a detaliat Mihaela Popescu Gagea.

Abatorul de la Liebling are o capacitate de procesare de 30.000 de tone pe zi, în condiții controlate și conforme cu toate normele europene. Produsele finite includ carne proaspătă de miel - carcasă întreagă, porționată, cotlet, pulpă - toate ambalate corespunzător.

Întreaga familie Popescu Gagea consumă frecvent carne de miel, mai ales în perioada Paștilor.

'Consumăm carne de miel, mai ales de sărbători. Și acasă, dar și în restaurantul pe care îl deținem, pregătim un meniu special de Paști, în care carnea de miel este gătită cu dragoste, inspirat atât din bucătăria tradițional românească, cât și din influențele grecești, un gust autentic, rafinament și respect pentru ingrediente', a subliniat Mihaela Popescu Gagea.

Sursa foto: Mihaela Popescu Gagea

Afacerea de familie va fi dusă mai departe, probabil, de cel mai mic membru al casei, fetița care are cinci ani. Este deja curioasă de unele amănunte care stau în spatele acestei ocupații, își însoțește uneori părinții la fermă, la abator, la restaurant, pune întrebări 'tematice', iar asta dă speranțe familiei. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)