În anul 2022, Balta Amara, rezervaţie naturală care se întinde pe o suprafaţă de peste 800 de hectare, s-a transformat într-un peisaj selenar după ce apa a secat din cauza temperaturilor ridicate şi a lipsei precipitaţiilor. Autorităţile locale au sperat, ţinând cont de importanţa socială şi de mediu a zonei, că ploile vor readuce lacul la starea sa iniţială. Cantitatea de apă acumulată a fost însă mult prea mică, motiv pentru care administraţia comunei Balta Albă anunţă că, în continuare, lacul este secat într-o proporţie considerabilă.

"A plouat puţin, 25l/mp. A trecut un an de zile de când a secat, nici nu a reuşit să curgă apa, e deficit mare de apă. Este secat în continuare. Era un lac în care se pescuia, foarte multe specii de păsări protejate. Ar trebui să plouă foarte mult astfel încât apa să se strângă. A mai plouat, dar pe anumite zone şi nu atât de mult. Nicio şansă ca lacul să revină la normal, doar Dumnezeu să facă vreun miracol să plouă 500-600l/mp să înceapă apa să curgă şi să se strângă în lac, altfel nu, şansele sunt foarte mici", a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Balta Albă, Ionel Marin.

ANANP s-a autosesizat încă de anul trecut şi a stabilit care au fost cauzele pentru care Lacul Amara a secat, specialiştii arătând că fenomenul este unul ciclic.

"Agenţia noastră s-a autosesizat în anul 2022 şi a trimis la faţa locului o echipă formată din consilieri din aparatul central şi serviciul teritorial Buzău, pentru verificarea amplasamentului şi să identifice cauzele care au dus la secarea Lacului Amara, judeţul Buzău. Vă precizăm că după efectuarea verificărilor la teren s-a constatat că zona afectată este în ariile naturale protejate ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Cîineni, ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău şi Rezervaţia naturală 2.272 Balta Amară, ale căror limite coincid în perimetrul de referinţă. După centralizarea datelor şi informaţiilor primite s-a constatat că problemele privind secarea Lacului Amara au început după schimbarea, în mod natural, a cursului de apă, respectiv râul Buzău prin braţul Maraloiu, principala sursă de alimentare cu apă a lacului, procesul fiind accentuat odată cu instalarea perioadelor de secetă datorate schimbărilor climatice (anul 1993, 2007, 2022), fapt ce a condus la secarea acestuia", se arată într-un răspuns al ANANP la o solicitare AGERPRES.

Potrivit Agenţiei Ariilor Protejate, a fost elaborat un proiect prin intermediul căruia se încearcă refacerea volumului de apă în rezervaţia naturală printr-o serie de lucrări specifice de reecologizare şi decolmatare.

"În acelaşi timp, s-a identificat că, sub egida Asociaţiei Maximilian este în elaborare proiectul 'Managementul adecvat în vederea conservării biodiversităţii din ariile naturale protejate ROSCI0005 Balta Albă, 2.272.Balta Amara, 2.260.Lacul Jirlău-Vişani', proiect ce propune măsuri privind decolmatarea şi regularizarea adecvată a braţului Maraloiu, care ar conduce la refacerea zonei umede pe albia veche a râului Buzău şi reecologizarea celei mai mari părţi a albiei vechi, posibilitatea preluării în rezervaţia Balta Amara a volumului necesar de apă în perioadele în care debitul râului Buzău este mare, posibilitatea alimentării gratuite cu apă a rezervaţiei naturale, respectiv posibilitatea extinderii Rezervaţiei Amara cu includerea albiei vechi. Ca urmare a celor constatate, s-au întreprins demersuri pentru urgentarea şi finalizarea proiectului în speţă astfel încât, odată cu aprobarea acestuia, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, coroborat cu sprijinul autorităţilor publice locale în colaborare cu ANANP-ST Buzău, să fie asigurat cadrul legal de luare a măsurilor optime ce se impun pentru protecţia şi conservarea, respectiv refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice din zona ce face obiectul prezentei", a mai transmis ANANP.

Balta Amara este similară cu Delta Dunării, sunt de părere specialiştii. Până la secarea luciului de apă, localnicii din zonă desfăşurau activităţi de pescuit pentru consum propriu iar printre speciile de păsări care se regăseau în arealul natural se număra şi gâsca cu gât roşu, ameninţată cu dispariţia la nivel global.

"Varietatea de habitate întâlnite în rezervaţie, completate de vegetaţia specifică - stufării, pâlcuri de copaci, tufişuri, la care se adaugă peştele, ca hrană de baza a multora dintre păsări, sunt condiţii care fac din balta Amara o gazdă anuală, sezonieră sau de etapă, ce asigură un mediu de viaţă prielnic pentru peste 100 de specii din aceasta categorie, multe fiind vulnerabile sau periclitate la nivel internaţional. La fel ca în alte areale cu caracter piscicol, aici se pot întâlni specii cuibăritoare pe vegetaţie natantă (chirighiţa cu obraji albi, corcodelul cu gât roşu), specii cuibăritoare în stufărişuri (lişiţa, corcodelul mare, stârcul roşu, lopătarul, ţigănuşul, pelicanul comun, pelicanul creţ, egreta mică, cormoranul mare, pescăruşul argintiu), specii cuibăritoare în copaci şi arbuşti plantaţi sau crescuţi (cormoranul mic), specii cuibăritoare pe sol (nagâţul), specii limicole care cuibăresc pe insuliţe (pescăruşi, raţe). Acestora li se alătură specii migratoare care cuibăresc sau/ şi se hrănesc şi se odihnesc în areale piscicole. Dintre oaspeţii de vară sau de iarnă (gâşte, raţe, lişiţe) care preferă astfel de areale, amintim eretele vânăt şi gâsca cu gât roşu, specie strict protejată, ameninţată cu dispariţia la nivel global. Cele peste 100 de specii de păsări au o prezenţă care depinde foarte mult de condiţiile meteo, de nivelul apei în lac, dar şi de prezenţa, respectiv de variaţia hranei specifice acestor vieţuitoare. În acelaşi timp, Balta Amara este un loc favorabil pentru creşterea peştelui şi pescuit, activităţi tradiţionale în zonă", se arată într-un material documentar realizat de către Asociaţia Maximilian referitor la Rezervaţia Naturală Protejată Balta Amara.

Conform ANANP, specialiştii din cadrul instituţiei au realizat un recensământ al speciilor de păsări protejate din arealul natural şi monitorizează în continuare situaţia.

"Prin formularul Standard al sitului Natura 2000 ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău au fost identificate un număr de 147 de specii de păsări, majoritatea fiind păsări migratoare, iar la data prezentei se află în plină desfăşurare o activitate de monitorizare a speciilor de păsări din cadrul ariei naturale protejate indicate", informează ANANP. AGERPRES/(AS - autor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)