Guvernul a aprobat o propunere de politică publică privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost, elaborată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în urma derulării unui proiect european în cadrul căruia s-a făcut o evaluare a nevoilor acestor persoane şi a impactului pe care serviciile sociale existente îl au asupra calităţii vieţii acestora.

Potrivit unui comunicat al MMSS, propunerea de politică publică vizează o Strategie naţională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2021-2027, un Plan de acţiune pentru aceeaşi perioadă şi un Program de interes naţional (PIN) pentru dezvoltarea serviciilor sociale adresate acestor persoane.

"Proiectul derulat la nivelul reşedinţelor de judeţ a evidenţiat faptul că majoritatea persoanelor care trăiesc pe străzi sunt adulte, de sex masculin, necăsătorite, cu nivel de studii mediu şi se află de o perioadă mai mare de 3 ani în stare de vulnerabilitate. Acestea au devenit prima dată persoane fără adăpost în perioada adultă şi au experimentat această situaţie de mai multe ori în trecut. Cercetările efectuate au arătat că persoanele fără adăpost întâmpină dificultăţi din cauza lipsei documentelor de identificare, problemelor în asigurarea nevoilor de bază, problemelor de sănătate, inclusiv mintală, pentru că nu au medic de familie, pentru că au unele adicţii, pentru că nu au o ocupaţie şi, implicit, surse de venit sau din cauza incapacităţii de a derula în mod independent anumite activităţi", se arată în comunicat.

În urma analizării nivelului actual de dezvoltare a reţelei serviciilor sociale adresate acestei categorii vulnerabile a rezultat că la începutul acestui an erau 80 de centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele fără adăpost licenţiate, din care 18 publice, şi şase centre de zi licenţiate, din care patru publice.

Pentru a preveni cronicizarea fenomenului, MMSS a identificat două tipuri de soluţii: dezvoltarea de noi servicii sociale care să adreseze nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora sau introducerea unui beneficiu de asistenţă socială, respectiv decontarea costului pentru plata chiriei şi utilităţilor (într-un cuantum maxim) pentru o perioadă limitată de timp, cu condiţia îndeplinirii măsurilor incluse în planul de intervenţie întocmit după derularea anchetei sociale.

Având în vedere impactul financiar al celor două soluţii propuse, opţiunea recomandată spre implementare vizează înfiinţarea şi susţinerea a 61 de servicii sociale pentru persoanele fără adăpost, acestea urmând să aibă o capacitate medie de asistare a 5.528 de persoane/lună.

Cele 61 de servicii sociale ar urma să fie centre rezidenţiale, adăposturi de noapte, centre de zi pentru informare şi consiliere, dar şi pentru integrare/reintegrare socială, constituirea unor echipe mobile şi achiziţionarea de ambulanţe sociale, concomitent cu susţinerea cheltuielilor aferente de construcţii, dotări şi funcţionare a centrelor, inclusiv cursuri de pregătire a personalului de specialitate.

Impactul bugetar preconizat se ridică la peste 100 de milioane de lei. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)