Cel mai rar peşte din Europa, aspretele (Romanichthys valsanicola), cunoscut întregii lumi după ce alpinistul Alex Găvan a demarat un amplu proiect de salvare a sa, trăieşte şi se înmulţeşte în râul Vâlsan, din Munţii Făgăraşului, acolo unde, în urmă cu câteva zile, a fost identificat un număr record de exemplare, în cadrul unei acţiuni de inventariere.

Când vorbeşte despre asprete, chipul lui Alex Găvan se luminează, iar energia pe care o transmite este extraordinară, aceeaşi energie care îl face să mişte lucrurile, să adune oameni şi instituţii împreună, pentru a putea salva de la dispariţie această specie.

Foto: (c) ALEX GĂVAN

Alex a auzit despre asprete încă din copilărie, când se scălda în apele Vâlsanului, ba crede că l-a şi întâlnit cândva, când prindea peşti cu mâna pe sub bolovanii din albia râului, dar marea întâlnire, una extrem de emoţionantă, a fost săptămâna trecută, atunci când a avut loc o amplă acţiune de inventariere.

"Deşi lumea mă identifică, obiectiv, că am fost iniţiatorul proiectului, eu coordonez proiectul (...), eu mă consider 'slujitorul aspretelui'. Sunt aici ca să atrag resursele şi energiile potrivite de orice natură, astfel încât să putem să-l salvăm şi să-l conservăm. (...) Acel liant de care vorbeam: eu sunt cel care am copilărit pe Vâlsan, am înotat în apa în care înoată şi aspretele, ştiam de existenţa lui, am aflat de faptul că este în ultima secundă a vieţii lui pe Pământ şi, cumva, dacă nu iniţiam proiectul ăsta şi aspretele ar fi dispărut, cumva m-aş fi simţit responsabil pentru asta. De ce? (...) Eu sunt cel care am ajuns, fără voia mea, dar ca o consecinţă a activităţii mele, vizibil în media, cunosc toate organizaţiile relevante de mediu din România, prin prisma proiectelor mele îi cunosc pe cei de la minister şi alte instituţii relevante, mi-am adus sponsorii expediţiilor mele să susţină proiectul cu aspretele. Deci, cumva, eram liantul între toţi aceşti oameni sau organizaţii şi asprete. Şi, atunci, rolul meu este să vorbesc pe limba oamenilor limba aspretelui, astfel încât oamenii să o poată înţelege", a declarat pentru AGERPRES Alex Găvan.

Foto: (c) DANIEL MÎRLEA

Alpinistul român a luat decizia să vorbească lumii despre acest peşte, monument al naturii şi considerat fosilă vie, chiar de pe vârful Gasherbrum 2, de la 8.035 metri altitudine, din Himalaya, ultimul vârf de peste 8.000 de metri cucerit de el.

Sursa foto: ALEX GĂVAN / Facebook

"În afară de localnicii de pe Valea Vâlsanului şi de oameni de ştiinţă, foarte puţină lume ştia de asprete. De fapt, l-am făcut cunoscut 'to the world', cum zic eu, odată ce am urcat pe ultimul meu vârf de opt mii de metri, al 7-lea vârf fără oxigen suplimentar, Gasherbrum 2, când mi-am dat seama că, de fapt, acela e locul cel mai bun de unde lumea să afle despre asprete. De ce? Pentru că ajungi pe vârf, vârful e îngust şi eşti vizibil 360 de grade şi te vede tot mapamondul. Şi am zis că dacă merg acolo e important să spun ceva relevant. Acel ceva relevant, de data asta, a fost despre asprete", a povestit Alex Găvan.

Atunci, în iulie 2019, abia respirând, s-a imortalizat ţinând în mână o mică fotografie cu aspretele, ba chiar a încercat să realizeze şi un filmuleţ în care să vorbească lumii despre micul peşte din râul copilăriei sale, dar lipsa de oxigen şi condiţiile de la peste 8.000 de metri au făcut înregistrarea neutilizabilă.

S-a întors apoi în ţară şi a lansat proiectul "Aspretele trăieşte", a organizat sute de întâlniri cu cei care puteau să ajute la salvarea acestei specii, i-a adus la aceeaşi masă şi şi-a început "misiunea" sa, în slujba aspretelui, aşa cum îi place să spună.

Potrivit paginii oficiale a proiectului, acesta se bazează pe mai mulţi piloni, primul fiind "crearea Sanctuarului Aspretelui pe malul râului Vâlsan, la Galeşu - baza de cercetare şi înmulţire a speciei în captivitate", care va servi şi ca un centru de vizitare experienţial şi sustenabil, cât şi ca un hub comunitar.

De asemenea, proiectul mai include reconstrucţia ecologică a râului Vâlsan, urmată de cea a râului Argeş şi a râului Doamnei, în vederea reintroducerii aspretelui în arealul său istoric, dar şi "advocacy ferm şi eficient pentru cauza aspretelui, într-o manieră încărcată de bunătate iubitoare". Un alt pilon al proiectului vizează educarea continuă, implicarea şi împuternicirea comunităţilor locale.

Din 2019, de la lansare, au avut loc numeroase activităţi în cadrul proiectului, cu accent pe îmbunătăţirea condiţiilor de habitat ale aspretelui, afectate de activităţile umane.

Foto: (c) ALEX GĂVAN

Alex spune că s-a reuşit stoparea unei mari părţi din distrugerile care se petreceau pe râul Vâlsan, cum ar fi tăierea vegetaţiei de pe maluri sau furtul bolovanilor din râu. De asemenea, în urma acţiunilor derulate în proiect s-a redus intensitatea factorilor de poluare, iar debitul de apă al râului se apropie acum de valoarea optimă, problema fiind pe cale să fie rezolvată.

La trei ani de la lansarea proiectului, în urmă cu câteva zile, s-a desfăşurat cea mai amplă acţiune de inventariere a speciei, de la descoperirea ei în 1956 (an în care se mai regăsea şi în râurile Argeş şi Doamnei) şi până astăzi. Iar rezultatele sunt catalogate ca fiind istorice.

"Moment istoric pentru legendarul şi enigmaticul asprete (Romanichthys valsanicola), cel mai rar peşte din Europa şi poate chiar din lume, dar şi pentru conservarea din România şi nu numai. Un număr record de 58 de exemplare de asprete au fost găsite în râul Vâlsan din munţii Făgăraşului. Este singurul loc de pe planetă unde încă mai supravieţuieşte această specie considerată fosilă vie şi, după unele estimări, contemporană chiar cu ultimii dinozauri. Iar noi, oamenii, suntem cei ce am adus-o în pragul dispariţiei", scria la acel moment Alex Găvan pe Facebook.

Ulterior, a povestit că a fost atât de emoţionat de întâlnirea cu aspretele, încât picioarele îi erau moi şi trăia "sentimentul acela de goosebumps" (piele de găină - n.r.).

Chiar dacă nu s-au finalizat toate calculele, se crede că există câteva sute de exemplare de asprete, "dar puţine sute", insistă Alex, fapt ce îl face "tot cel mai rar peşte din Europa şi poate cel mai rar din lume".

În plus, un alt lucru extraordinar descoperit în timpul acţiunii de inventariere este că arealul său, care se credea că e doar de 5 km şi reprezintă "o capsulă a timpului", s-a triplat şi a ajuns la 15 kilometri, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti.

Alex Găvan punctează că membrii comunităţii sunt implicaţi în proiectul de salvare a speciei, multe dintre distrugerile de pe râul Vâlsan fiind oprite cu ajutorul lor, şi consideră că aspretele, cel mai rar peşte din lume, aflat în două forme de arii protejate, este, de fapt "peştişorul de aur" pentru regenerarea comunităţii de acolo.

De altfel, în aceste zile, a descoperit că, în anul 2021, postul Euronews a inclus râul Vâlsan pe lista celor mai impresionante cursuri de apă din Europa, făcându-se referire la faptul că acesta găzduieşte o fosilă vie. Drept urmare, datorită activităţilor din cadrul proiectului, întreaga lume a aflat despre asprete şi Valea Vâlsanului, un loc deosebit de frumos.

Alpinistul vorbeşte despre acest proiect ca despre unul dintre ''cei mai complecşi optmiari'' ai săi şi este recunoscător că are şansa concretă de a face ceva "punctual şi cuantificabil" pentru salvarea unei specii.

"În ceea ce priveşte ştiinţa actuală şi omenirea - încă nu suntem la nivelul în care să evaluăm cu adevărat ce înseamnă dispariţia oricărei specii de pe planetă. Ce lipsă sau ce gol lasă orice suflet de animal, orice energie de animal care dispare ca şi specie, nu ştim. (...) Toată lumea susţine ursul panda, elefantul, tigrul, deoarece, cumva, sunt foarte vizibili şi toţi am aflat de elefant, ursul panda şi eforturile de conservare se duc în direcţia asta şi foarte bine că se duc. Dar, în afară de ele, mai există aspretele şi mai există multe alte specii care ne sunt necunoscute şi poate că, aici, m-am nimerit eu, acest copil de pe Vâlsan, care a avut binecuvântarea să urce nişte munţi înalţi şi a utilizat lucrul ăsta astfel încât să facă cunoscută povestea aspretelui. Dar sunt conştient că mai sunt alte foarte multe specii care nu au avut parte de genul acesta de pledoarie", precizează Alex Găvan.

Obişnuieşte să spună că, "pierzând aspretele, ne pierdem pe noi înşine", şi explică faptul că totul în acest univers este interconectat.

"Eu cred că absolut totul în acest univers este interconectat şi, aşa cum spuneam, nu suntem conştienţi încă ce înseamnă dispariţia unei specii. Orice specie care dispare din cauza omului cred că adânceşte lipsa asta de conectare pe care o avem cu noi", afirmă Alex Găvan.

El subliniază că oamenii ar trebui să îşi folosească timpul pentru a-şi găsi menirea individuală şi punctează că suntem singura specie de pe planetă care îşi distruge habitatul.

"Timpul nostru este cea mai preţioasă resursă pe care noi o avem şi timpul nostru este menit să fie alocat în lucruri care au legătură cu descoperirea, cu îndeplinirea menirii noastre individuale pe care o avem pe Pământ, care este impactul pozitiv pe care noi îl lăsăm în urmă. Aşa văd şi aspretele. Dispar până la 150 de specii în fiecare zi pe planetă (...). Şi ecosistemele de apă dulce, oficial, sunt cele mai periclitate ecosisteme din lume şi au înregistrat o scădere a numărului populaţiilor de 83% în ultimii 50 de ani. (...) De asta eu spun că noi suntem custozii planetei, nu cuceritorii ei, nu stăpânii ei şi rolul ăsta de custode vine cu o responsabilitate pe măsură. Suntem o specie parazită, îmi pare rău să spun asta şi probabil o să-mi atrag mult hate (ură - n.r.) pentru chestia asta, dar ne uităm la fapte şi vedem că suntem o specie parazită şi probabil singura specie de pe planetă care-şi distruge habitatul. Noi ne distrugem casa", arată alpinistul român.

Alex Găvan adaugă că aspretele, "cu ochii lui mari şi bulbucaţi", care a fost martor al naşterii speciei noastre pe această planetă, asistă acum "siderat" la propria noastră extincţie.

"Cum aspretele este în cursa contratimp pentru supravieţuire, la fel şi homo sapiens este într-o cursă contratimp pentru supravieţuire. Doar că aspretele nu este responsabil de dispariţia lui, iar omul este responsabil şi de dispariţia aspretelui şi de dispariţia omului", conchide Alex Găvan.

Toţi cei care vor să sprijine proiectul "Aspretele trăieşte" sunt invitaţi să intre pe pagina oficială a acestuia, Alex Găvan fiind de părere că fiecare poate ajuta, în felul său, astfel de iniţiative, pentru că "supravieţuirea noastră pe planetă e ceva foarte personal" şi nu mai e suficient să aşteptăm să acţioneze altcineva în locul nostru.

Proiectul este dezvoltat şi desfăşurat de către Fundaţia Alex Găvan, în parteneriat cu Fauna & Flora International, prima organizaţie de conservare a vieţii sălbatice înfiinţată în lume (1903). AGERPRES/ (A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)