Specialistul din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) Tulcea, Silviu Covaliov, propune înfiinţarea unor indicatoare pentru a semnala şoferilor prezenţa unor specii protejate de reptile, aşa încât acestea să nu mai fie victime ale unor accidente atunci când traversează şoselele care le fragmentează habitatul.

În cadrul proiectului "Monitorizare comună pentru protecţia mediului în ţările din bazinul Mării Negre" (BSB-884), cercetătorii din România au monitorizat mai multe specii, printre care prigoriile, pescărelul albastru, vineţelele şi ţestoasele de apă şi cele de uscat, una dintre concluziile preliminare ale activităţii relevând impactul turismului asupra speciilor protejate.

"Impactul turismului este destul de mare (asupra ţestoaselor de apă - n.r.). O simplă plimbare cu barca le disturbă de la a sta la soare şi de la a-şi încălzi organismul, cunoscut fiind faptul că sunt organisme cu sânge rece şi au nevoie să stea să se încălzească, altfel, nu se dezvoltă şi nu-şi depun ponta", a declarat, pentru AGERPRES, Silviu Covaliov.

Şi ţestoasa de uscat suferă din cauza activităţilor umane, una dintre ele fiind creşterea animalelor, activitate care le reduce zonele de refugiu.

"Există un păşunat intensiv şi de obicei făcut de animale mari, aşa că zonele de refugiu se găsesc destul de greu pentru această specie. În plus, turiştii le hăituiesc, merg să facă poze cu ele sau practică sporturi gen enduro, cu ATV-uri sau motociclete", a mai spus cercetătorul INCDDD.

Silviu Covaliov a amintit că unele specii de ţestoase cad victimă traficului autovehiculelor.

"În zona Enisala, aceste specii se şi reproduc, aşa că ele migrează peste şosea. Am propus ca în aceste segmente, care sunt zone de reproducere, să se inventeze un semn de circulaţie special. Aşa cum şoferii au grijă la animalele domestice să aibă grijă şi la aceste specii, mai ales că este o zonă cu o specificitate locală", a menţionat cercetătorul tulcean.

Şi unele specii de păsări sunt ameninţate de turism, pescărelul albastru fiind una dintre ele.

"Este o specie influenţată de prezenţa turiştilor, de aceea, dacă vizitaţi Delta Dunării şi ştiţi că în zona respectivă este această specie sau vedeţi o pasăre mică, albăstruie, care fuge în faţa bărcii şi zboară din creangă în creangă, ferindu-se de barcă, rugaţi barcagiul să meargă mai încet", a recomandat biologul.

Proiectul BSB-884 a început în anul 2020, s-a încheiat săptămâna trecută, a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre-2014-2020, a avut un buget total estimat de un milion de euro şi a avut ca obiectiv general creşterea nivelului de disponibilitate a datelor transfrontaliere privind monitorizarea mediului în parcurile naturale şi ariile protejate din Bulgaria, România, Armenia şi Georgia.

În cadrul proiectului BSB-884, în luna iulie, în Bulgaria s-a inaugurat un centru transfrontalier pentru monitorizarea comună a mediului, s-a creat o platformă inteligentă de colectare, prelucrare şi analize a mediului, s-a stabilit o metodologie comună de lucru, s-au monitorizat 69 de unităţi din statele partenere şi s-a realizat un tutorial de utilizare a unui sistem de zbor fără pilot, prin proiect INCDDD achiziţionând un astfel de sistem. AGERPRES/(A - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)