Pe fondul crizei tot mai acute de specialişti în domeniul construcţiei de instrumente muzicale din lemn, reprezentanţii celor mai mari fabrici de instrumente muzicale din lemn de pe continent, Hora şi Gliga, ambele cu sediul în municipiul Reghin, salută decizia Ministerului Educaţiei Naţionale de a înfiinţa clase pentru calificarea tinerilor în meseria de lutier.

Administratorii celor două fabrici, Nicolae Bâzgan şi Vasile Gliga, susţin că introducerea acestei calificări este solicitată de ani de zile, însă acum totul depinde de numărul de cereri din partea elevilor, în baza cărora Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş să poată înfiinţa primele clase de lutieri la Colegiul Silvic din Gurghiu, începând cu anul şcolar 2020-2021.

"Este o ştire îmbucurătoare datorită faptului că această meserie a prins rădăcini puternice, în special după 1989, mai ales în zona Reghin. Reghinul a devenit un fel de Cremonă a României. Această meserie de constructori de instrumente muzicale era promovată şi înainte de 89. Erau case de ucenici specializaţi în domeniul construcţiei şi reparaţiei de instrumentele muzicale din lemn. Aceşti constructori au devenit muncitori de bază ai fabricii noastre şi, în prezent, mulţi dintre ei şi-au dezvoltat afaceri proprii, de succes, mulţi dintre ei au promovat din punct de vedere material şi au dus faima instrumentelor muzicale româneşti peste hotare (...). Din păcate, odată cu desfiinţarea şcolilor profesionale, această reformă distructivă a învăţământului tehnic profesional şi superior se simte şi acum şi ne va afecta o generaţie. Pentru că nu vom mai avea ingineri buni şi bine pregătiţi, nici tehnicieni şi muncitori. Acum încercăm să reluam această pregătire. Cadrele de pregătire de specialitate din învăţământul şcolar profesional şi superior, în marea lor majoritate, s-au pensionat şi ceea ce e şi mai periculos, e mentalitatea ca fiecare familie îşi doreşte ca fiecare copil să urmeze o facultate. Astfel, în momentul de faţă ducem o lipsă acută de meseriaşi", a declarat directorul general al SC Hora SA Reghin, Nicolae Bâzgan.

În opinia sa, faptul că Hora Reghin este cel mai mare producător de instrumente muzicale din lemn din Europa - care fabrică pe lângă viori, violoncele sau contrabaşi o gamă foarte largă de instrumente - se datorează atât muncii asidue în acest domeniu, cât şi calităţii lemnului care creşte în zonă.

"Avem un mare atu, utilizăm lemn de rezonanţă de cea mai bună calitate. Pot spune, fără a exagera, că aceste instrumente muzicale şi acest lemn din care sunt făcute, au un sunet foarte bun şi mai ales forma estetică, care e dat şi de aspectul estetic al lemnului. Asta face ca ele să devină foarte atractive din punct de vedere artistic pentru interpreţi (...) Dar e nevoie de specialişti, fiindcă partea artistică, de încercare acustică nu poate fi făcută de maşini sau de roboţi. Roboţii nu pot, deocamdată, să înlocuiască concepţia artistică şi nici aceste afinităţi ale omului în privinţa muzicii", a subliniat Nicolae Bâzgan.

Cel mai mare producător de viori din Europa, Vasile Gliga, a salutat, la rândul său, decizia MEN de a înfiinţa clasele de lutieri şi a subliniat că, din cauza neincluderii la timp a acestei meserii în nomenclatorul de meserii, s-a pierdut o finanţare european importantă.

"De un timp sunt probleme pentru a găsi forţă de muncă calificată în construcţia de instrumente muzicale. Prima dată am încercat să introducem în nomenclatorul de meserii pentru o pregătire continuă a angajaţilor, finanţată prin Ministerul Muncii din fonduri europene. Abia după doi ani am reuşit să introducem lutieria în nomenclatorul de meserii, dar numai pentru învăţământul continuu. Bineînţeles că am primit târziu calificarea şi introducerea în nomenclatorul de meserii şi am pierdut finanţarea din fonduri europene. După aceea, am luat legătura cu Liceul Forestier din Târgu Mureş, unde am făcut şi eu sculptura, şi cu Liceul Silvic din Gurghiu care are un atelier foarte bine dotat şi care ar putea pregăti meseriaşi pentru construirea de instrumente muzicale. Le-am propus să aducă copiii la noi în fabrică să îi învăţăm şi, bineînţeles, au făcut cerere la minister şi nu li s-a dat să facă aceste clase, fiindcă în nomenclator nu exista meseria de lutier. Iată că după câţiva ani buni mă bucur că putem îndruma copiii să vină să înveţe să construiască viori", a declarat Vasile Gliga.

El consideră că lutieria este o meserie foarte frumoasă şi uşoară, dar tinerii trebuie doar să îşi dorească să o înveţe, "pentru că niciuna dintre meseriile de lucru cu lemnul nu sunt aşa de frumoase ca cea de construire de viori".

"Momentan sunt comenzi, nu ştiu cât de mult ne putem dezvolta, dat fiind şocul pandemiei. Dar forţa de muncă este îmbătrânită şi cred că este foarte util ca tinerii să înveţe această meserie. Mă bucur că de această noutate beneficiază toţi lutierii. Nu vor fi încântaţi atât de diplomă, cât de meseria pe care o au. Acum Firmele Gliga au 240 de angajaţi numai în construirea de instrumente muzicale în Reghin, Topliţa şi în Republica Moldova, cu o cifră de afaceri de circa 3,5 milioane de euro pe partea de instrumente muzicale. În domeniul instrumentelor cu arcuş - vioară, violă, violoncel şi contrabas - am rămas cei mai mari producători din Europa. Din totalul exportului din 14.000 de instrumente cât a exportat extracomunitar România, 10.000 sunt făcute la firmele Gliga. Din cele 25.000-30.000 de instrumente pe an, 99% pleacă la export. Cred că ar fi util pentru un tânăr să înveţe începând de la arbore la debitare, ce calităţi are lemnul, ce defecte sunt admise, ce fibră e recomandată pentru instrumente muzicale, modul de debitare, uscare, alegerea pe calităţi a lemnului, pe diferite clase de calitate a instrumentului şi după aceea să înceapă să înveţe fază cu fază, pentru confecţionarea unui instrument. Nu cred că o şcoală profesională îl va învăţa pe tânăr să facă un instrument complet, dar trebuie să cunoască toate etapele prin care trece lemnul, apoi montajul, accesoriile şi tot ce trebuie ca instrumentul să sune", a precizat Vasile Gliga.

Colegiul Silvic din Gurghiu a anunţat că este pregătit să înfiinţeze clase de lutieri începând cu anul şcolar viitor, însă doar dacă vor exista cereri. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)