Structurile de Poliţie Locală, care au fost înfiinţate de Imperiul Austriac de pe teritoriul actual al României, la Târgu Mureş, Sibiu, Braşov şi Sighişoara, la mijlocul secolului al XIX-lea, aveau ca atribuţii menţinerea siguranţei, curăţeniei şi supravegherea pieţei, iar banii din amenzile aplicate de poliţiştii locali de atunci erau distribuiţi săracilor sau erau dirijaţi către grupele de pompieri, rezultă dintr-o lucrare prezentată marţi la Târgu Mureş, cu ocazia Zilei Poliţiei Locale din România.

Şeful Arhivelor Naţionale Mureş, Moldovan Peter, autorul lucrării "Instituţii cu specific poliţienesc la mijlocul secolului XIX - Direcţia de Poliţie a oraşului şi căpitănia orăşenească", arătat că Poliţia Locală din Târgu Mureş este cea mai veche instituţie autohtonă de ordine şi siguranţă publică din oraş.

Moldovan Peter a afirmat că şi-a dorit prin acest studiu să introducă în circuitul cercetării şi un act normativ din data de 4 august 1849, emis la Sibiu, care cuprinde îndatoririle şi competenţele directorului de poliţie a oraşului Târgu Mureş, în cadrul noului sistem autocratic de la Viena.

Prin ordinul secretarului gubernial de la Sibiu, contele Dominic Teleki, au fost stabilite obligaţiile directorului de Poliţie Locală din Târgu Mureş, multe fiind oarecum similare cu cele de astăzi: menţinerea siguranţei oraşului, păstrarea curăţeniei şi supravegherea pieţei.

Documentul a fost conceput spre finalul Revoluţiei de la 1848-1849, iar din acest motiv la capitolul "Menţinerea siguranţei" şeful poliţiei locale avea sarcina de a investiga, chiar şi fără a înştiinţa municipalitatea, conspiraţii împotriva suveranului, a patriei sau a municipalităţii. Atribuţiile şefului poliţiei locale mai cuprindeau combaterea actelor de calomnie îndreptate împotriva cuiva, jignirile, însă şi investigarea tentativelor de omor, furturilor, deţinerii de lucruri furate, spargerilor, incendierile, punerea de otravă sau orice alte rele care ar crea prejudicii oamenilor.

Prin acest ordin erau stabilite şi amenzi, de exemplu, 3 guldeni sau trei zile de arest pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, aceeaşi pedeapsă era şi pentru tăinuirea unor fapte antisociale, dar şi pentru cei fără acte de identitate sau a celor care găzduiau hoinari.

Pentru a avea o imagine asupra sancţiunilor pe care le putea aplica Poliţia Locală, pe domenii de activitate specifice, putem spune că pe componenta de Ordine publică instituţia avea "16 atribuţiuni".

"Nu se va permite rămânerea în cârciumi după ora 10,00 seara a petrecăreţilor, a celor pierde-vară sau a jucătorilor. Acel birtaş care îi va tolera la el pe aceştia să fie pedepsit cu amendă de 6 guldeni, iar petrecăreţii cu un gulden fiecare sau cu 24 de ore de arest (...) De asemenea, nu se vor admite jocurile de noroc de nici un fel, la nici o oră, nici în cârciumi ori cafenele şi nici în iarmaroace. Acel birtaş care totuşi le va tolera, va fi amendat de către Poliţia Locală cu 6 guldeni, deoarece se ştie că asemenea jocuri servesc drept cauze pentru hoţii, încăierări, înşelătorii şi chiar omoruri", se arăta în document.

În studiu sunt menţionate şi o serie de conflicte care apăreau în oraş, de la cele privind înşelarea clientului la măsurarea pânzei, până la cele banale, cum ar fi îmbulzeala de la izvor.

De asemenea, în cazul actelor de violenţă, a încăierărilor şi a certurilor produse în locurile publice - cu excepţia cazurilor în care se impuneau pedepse majore - cei prinşi asupra faptei riscau o amendă de 1 gulden sau 24 de ore de arest, iar în cazul în care aceşti scandalagii erau sănătoşi, se puteau aplica 12 lovituri de baston.

În document se mai arăta că este interzisă vânzarea prafului de puşcă către minori, iar aceştia nu aveau voie să folosească flinte, pistoale sau alte arme în perimetrul oraşului.

Nici igiena nu era omisă din atribuţiile poliţiştilor locali, aceştia având sarcina de a se asigura că apa din fântâni şi din izvoare este curată, că pe străzi nu se află păsări şi animale moarte, meşteşugarii care prin activitatea lor produceau un miros greu aveau obligaţia de a se asigura că nu poluează aerul. Astfel, curăţarea dejecţiilor trebuia să se facă noaptea, să fie transportate în afara oraşului în butoaie închise etanş, pentru a nu infecta aerul.

De asemenea, pe linie de Protecţia Mediului erau definite "12 atribuţiuni", iar poliţiştii locali aveau ca sarcină să supravegheze ca "din curţi să nu fie deversate gunoaie sau orice fel de apă alterată sau murdară ori lături", iar cine proceda în acest fel era amendat cu 3 guldeni.

În domeniul Disciplinei în Construcţii erau "4 atribuţiuni" şi aici se arăta că "mormanele de pământ scoase în timpul unei lucrări de construcţii sau lemnele rămase în urma unei construcţii care duc la blocarea parţială a străzii vor fi îndepărtate de către proprietari. În caz contrar, el să fie amendat pentru nesupunere cu suma de 3 guldeni".

Pe componenta de Control Comercial documentul menţiona "13 atribuţiuni", iar încălcarea normelor de către speculanţi putea fi sancţionată cu confiscarea mărfii, amendă sau arest, la fel şi indisciplina în construcţii, unde se cerea evitarea "cârpacilor".

"Poliţia Orăşenească se va îngriji ca produsele necesare vieţii să nu fie achiziţionate la marginea oraşului de către cămătari speculanţi, pentru ca apoi aceştia să le vândă în oraş mai scump. Unde descoperă asemenea practici, Poliţia Locală va confisca marfa, iar pe speculant îl va pedepsi cu amendă de un gulden sau 24 ore de arest (...) Fiecare meseriaş se va îngriji ca în casa sa să se execute numai muncă de calitate şi nu muncă de cârpaci. Dacă se va face plângere împotriva lui din acest motiv, să fie pedepsit cu amendă de 3 guldeni (...) Când se falsifică băutura, cum ar fi vinul, berea, rachiul ş.a., falsificatorul să fie amendat cu 3 guldeni", mai arăta documentul.

De aceste pedepse nu scăpau nici farmaciştii care erau prinşi că diluează substanţele sau cei care înşelau la măsurătoare.

În documentul emis la Sibiu în 1849 se mai arată şi ce destinaţie aveau banii încasaţi din amenzi.

"Toate pedepsele, fie ele băneşti sau pedepsele cu arestul se vor aplica cu ştiinţa municipalităţii. Amenzile aplicate se vor înregistra, iar banii se vor distribui săracilor oraşului sau vor fi utilizaţi pentru grupele de pompieri", precizează documentul prezentat de Moldovan Peter.

Cercetarea evidenţiază faptul că directorul poliţiei oraşului îşi coordona activitatea exclusiv pe baza dispoziţiilor primite din partea municipalităţii, respectiv a Magistratului, a cărui funcţie era echivalentă cu cea a Primarului din zilele noastre, însă având atribuţii clare, aşa cum sunt şi cele trasate în 4 august 1849.

Lucrarea mai face referire la un document, "Publicaţiunii guvernatorului civil şi militar al Transilvaniei" nr. 28 din 15 noiembrie 1848, care evidenţiază structura şi organizarea acestui corp poliţienesc, în care se arată că Direcţia de Poliţie Locală Târgu Mureş era condusă de un "director", care avea în subordine un adjunct şi 4 căpitani de stradă sau cvartal, respectiv cvartalul Pocloş - Sângeorgiu - Sâncrai - Sfântul Nicolae, care este zona centrală a oraşului de astăzi. Ceilalţi angajaţi erau militari, iar conducerea instituţiei era în totalitate civilă.

Directorul executiv interimar al Poliţiei Locale din Târgu Mureş, Raul Matiş, a subliniat că în prezent instituţia cuprinde 135 de poliţişti locali la o populaţie de aproximativ 150.000 de persoane, este o structură ce activează în interesul comunităţii, iar relaţia dintre cele două entităţi se bazează pe încredere, sprijin reciproc şi respect.

"Câştigarea încrederii şi aprecierii cetăţenilor oraşului n-au fost posibile peste noapte, ci ele reprezintă rezultatul unor eforturi susţinute şi continue, perseverenţei şi dăruirii. Un rol determinant în tot acest proces de perfecţionare l-a jucat factorul uman, calitatea poliţiştilor locali, care au înţeles că imaginea lor în rândul cetăţenilor depinde strict de propria conduită. Oamenii aşteaptă de la noi să fim perfecţi! Şi nu cred că greşesc foarte tare dacă fac referire la studiul academicianului Corneliu Ştefan Liţă, potrivit căruia cetăţenii ar dori ca poliţiştii să aibă înţelepciunea lui Solomon, curajul lui David, puterea lui Samson, răbdarea lui Iov, spiritul de conducere al lui Moise, altruismul Bunului Samaritean, pregătirea strategică a lui Alexandru, credinţa lui Daniel, diplomaţia lui Lincoln, toleranţa dulgherului din Nazaret şi, în final, o intimă cunoaştere a fiecărei ramuri a ştiinţelor naturale, biologice şi sociale. Dar, aşa cum spunea şi Salvador Dali, nu trebuie să ne temem de perfecţiune, fiindcă n-o să o atingem niciodată (...) Şi chiar dacă nu întrunim toate aceste calităţi, vă asigurăm că ne străduim să răspundem aşteptărilor cetăţenilor, urmând ca timpul să demonstreze în ce măsură am reuşit să ne ridicăm la nivelul acestor cerinţe", a precizat directorul Poliţiei Locale Târgu Mureş, în cadrul festivităţii de marcare a Zilei Poliţiei Locale din România.

Poliţia Locală în România a fost reînfiinţată în forma actuală în anul 2010, după ce în anii '90 s-a înfiinţat Corpul Gardienilor Publici, care a devenit apoi Poliţia Comunitară.

În anul 1993 a fost înfiinţat Corpul Gardienilor Publici, care funcţiona pe lângă Consiliile Judeţene şi Consiliul municipiului Bucureşti, iar, ulterior, instituţia s-a reorganizat şi, prin Legea nr. 371/2004, a luat fiinţă Poliţia Comunitară la nivelul municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. În anul 2010, s-a trecut la reorganizarea Poliţiei Comunitare şi la înfiinţarea Poliţiei Locale în forma actuală, prin Legea nr. 155/2010.

Ziua de 21 mai a fost declarată Ziua Poliţiei Locale din România printr-o lege din 2015. AGERPRES / (A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)