O barză a rezistat toată iarna în localitatea Mohu din judeţul Sibiu, îndurând şi temperaturi de minus 20 de grade, spre deosebire de alte berze din ţară, unele care au degerat şi au nevoie să fie adăpostite cel puţin temporar, la căldură şi hrănite, a precizat miercuri, pentru AGERPRES, Miruna Gritu, preşedintele singurului ong din ţară specializat în îngrijirea berzelor albe, numit "Prietenii Berzelor", din localitatea sibiană Cristian.

"La Mohu (judeţul Sibiu) a stat de astă toamnă o barză, toată iarna. Nu am putut să o prindem nicicum. Nici mâncarea nu a acceptat-o. S-a mutat pe cuibul vecin, când a găsit-o în cuib. E clar că zăpada nu e ce-şi doresc berzele, dar cea de la Mohu a rezistat şi la minus 20 de grade", a explicat Miruna Gritu.

Oamenii ar trebui să intervină şi să ajute în aceste zile doar berzele degerate, incapabile să zboare. Potrivit Mirunei Gritu şi berzele din România s-au adaptat schimbărilor climatice şi multe din ele au devenit mai rezistente la frig.

"Berzele rezistă pentru că ele au o capacitate de adaptabilitate uimitoare. Spre exemplu, anul trecut a nins în aprilie, au înflorit pomii şi berzele noastre aveau un ou şi cloceau şi a ieşit şi pui din oul acela. Problema cea mai mare este dacă le degeră picioarele la berze, dar dacă ele dau din aripi, se mişcă, atunci nu sunt într-un pericol iminent", mai spune Miruna Gritu.

În unele zone din ţară, unde este mai frig, berzele au dificultăţi de deplasare. Din informaţiile deţinute de cei de la "Prietenii Berzelor", sunt sute de berze în nordul Moldovei, în judeţul Dolj, în Brăila. Unii oameni din aceste zone au sunat la ong-ul din judeţul Sibiu, cu solicitarea ca cei din Cristian să meargă să le ia pe aceste berze expuse la frig.

Berzele au capacitatea de a face faţă zăpezii de afară, numai exemplarele mai slabe nu rezistă la frig şi acelea trebuie adăpostite la căldură.

"Barza albă foloseşte exclusiv curenţii de aer cald ca să se deplaseze. Ea e o pasăre mare şi nu se poate deplasa pe distanţe lungi bătând din aripi, curenţii de aer cald sunt ca un horn pentru ea. Ea intră în hornul acela, pe urmă planează, până la următorul horn, iarăşi se înalţă şi iarăşi planează. Natura s-a schimbat şi animalele au o capacitate de adaptabilitate foarte mare. De ani de zile noi trăim în Cristian episoade de astea, în care avem barză la cuib şi este îngheţată cu zăpadă pe ea. Dar atâta timp cât ele pot să zboare în continuare, nu este un pericol. Când îşi ascund ciocul între pene sau ridică unul dintre picioare între pene, ele reduc pierderea de căldură cu până la 44 la sută. Tremuratul pe care îl văd la berze este faptul că ele prin contracţia muşchilor pectorali produc căldură. Ele sunt capabile indiferent de temperatura mediului ambiant să-şi păstreze temperatura corpului. E posibil să existe exemplare mai slabe, dar în general, în ultimii ani, berzele au mai trecut episoade de genul acesta. Spre exemplu, în 2015, la Suceava au ajuns foarte multe berze şi era un frig crunt şi berzele s-au dus la marginea oraşului, la groapa de gunoi şi s-au hrănit acolo, inclusiv cu şobolani. Berzele se adaptează", a spus Miruna Gritu.

Miruna Gritu şi-a susţinut recent teza de doctorat la Universitatea din Bucureşti, pe tema comportamentului berzei albe şi s-a specializat în ultimii ani în îngrijirea berzelor.

La "Prietenii Berzelor" din Cristian sunt îngrijite berze bolnave din toată România, dar şi un huhurez mic, un vânturel, doi porumbei, un uliu şorecar, o lebădă şi trei cai. Localitatea Cristian din judeţul Sibiu este una din comunele cu cele mai multe berze din ţară. AGERPRES/(A-autor: Isabela Paulescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)