Tim Friede avea moralul la pământ după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001: acesta este motivul care l-a determinat să coboare în pivnița locuinței sale, unde s-a lăsat mușcat de doi dintre cei mai periculoși șerpi din lume. Patru zile mai târziu, el a ieșit din comă, informează AFP.

'Știu cum este să mori din cauza unei mușcături de șarpe', a declarat acest american de 57 de ani într-un apel video realizat pentru jurnaliștii de la AFP din locuința sa din orașul Two Rivers, o mică localitate din statul Wisconsin.

Deși incidentul ar fi putut să îl facă să devină dezgustat de șerpi pentru totdeauna, el și-a promis pur și simplu să fie mai prudent în viitor.

Din 2000 până în 2018, Tim Friede s-a lăsat mușcat de șerpi veninoși de peste 200 de ori și și-a injectat el însuși veninul acestora de peste 650 de ori.

S-a supus acestor experimente extrem de dureroase pentru a viza dobândirea unei imunități totale împotriva mușcăturilor lor, sperând să contribuie la dezvoltarea unui antivenin mai bun.

Această practică, ce constă în obținerea unei imunități față de substanțe toxice prin ingerarea unor doze din ce în ce mai mari, este denumită 'mitridatism', care face trimitere la Mitridates al VI-lea (113 î.Hr. - 63 î.Hr.). Potrivit legendei, acest rege grec, temându-se să nu fie otrăvit de dușmanii săi, a ingerat cantități tot mai mari de arsenic pentru ca organismul lui să se obișnuiască cu acea substanță toxică.

Tim Friede, fost șofer de camion, care nu deține nicio diplomă universitară, s-a luptat mult timp pentru a fi luat în serios de oamenii de știință. După 25 de ani, studiul bazat pe experimentele sale a fost publicat în luna mai în revista Cell.

Studiul arată că anticorpii din sângele său oferă protecție împotriva multor mușcături de șarpe, iar autorii cercetării speră acum că hiperimunitatea dobândită de Tim Friede va face posibilă dezvoltarea unui antivenin universal.

Antiveninurile actuale funcționează doar pentru una sau câteva dintre cele 600 de specii de șerpi veninoși cunoscute.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), mușcăturile de șarpe ucid anual aproximativ 138.000 de persoane și provoacă amputații sau alte dizabilități pentru alte 400.000 de persoane. Aceste cifre sunt însă subestimate, deoarece victimele trăiesc în general în regiuni sărace și izolate, iar incidentele nu sunt mereu raportate.

'Este dureros de fiecare dată'

Prima sa mușcătură, suferită la vârsta de cinci ani, de la un șarpe inofensiv, a rămas pentru el o amintire vie. 'Mi-a fost frică, am plâns, am fugit', își amintește el. Dar apoi a început să aducă reptile acasă, ascunse în borcane de murături, spre disperarea mamei sale.

Astfel s-a născut și fascinația sa pentru șerpi: a învățat, în timpul unui curs, să le extragă veninul.

Metoda de fabricare a antiveninului nu s-a schimbat aproape deloc în 125 de ani: doze mici de venin de șarpe sunt injectate în cai sau oi, care produc apoi anticorpi ce pot fi utilizați ca antivenin.

Însă acesta este eficient doar pentru o specie anume, iar unii dintre anticorpi pot provoca efecte secundare grave, cum ar fi șocul anafilactic.

Atunci, Tim Friede a decis să devină propriul său cobai. Încă de la început, s-a oferit celor mai veninoase specii: cobră, taipan, mamba-neagră și șerpi-cu-clopoței. 'Este dureros de fiecare dată', mărturisește el.

'Mândru'

Mult timp ignorat de oamenii de știință, el a fost contactat în cele din urmă în 2017 de imunologul Jacob Glanville.

Aflat în căutarea, în cadrul studiilor sale, a unui 'cercetător al șerpilor, neîndemânatic și care a fost mușcat accidental de mai multe ori', Jacob Glanville a dezvăluit pentru AFP că a descoperit un videoclip care prezenta experimentele riscante realizate de Tim Friede.

'O să ți se pară jenant, dar mi-ar plăcea să pun mâna pe puțin din sângele tău', i-a spus imunologul în timpul primei lor conversații.

Antiveninul care face obiectul studiului realizat de Jacob Glanville, publicat în revista Cell, include doi anticorpi prelevați din sângele lui Tim Friede, precum și un medicament numit Varespladib, care inhibă toxinele.

Acesta le-a oferit șoarecilor o protecție totală împotriva a 13 dintre cele 19 specii de șerpi testate și o protecție parțială împotriva altor șase.

Deși a laudat studiul, Timothy Jackson de la Australian Venom Research Unit a pus sub semnul întrebării necesitatea de a implica o ființă umană într-o astfel de cercetare în contextul în care sunt disponibili anticorpi sintetici.

Centivax, o companie înființată în 2019 de Jacob Glanville, dezvoltă un antivenin universal care ar putea fi comercializat într-o bună zi într-un stilou autoinjectabil umplut în prealabil.

În prezent angajat al companiei Centivax, Tim Friede se declară 'mândru' că a contribuit la obținerea unor progrese în medicină, dar regretă faptul că nu își mai poate injecta venin - orice accident ar fi imputat companiei. 'Acest lucru îmi lipsește', a spus el. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ada Vîlceanu)