Lipsa somnului se reflectă atât în scăderea calităţii vieţii, cât şi în dezvoltarea unor boli cronice precum depresia, obezitatea, cancerul, diabetul sau hipertensiunea arterială, avertizează specialiştii.

Precizările medicilor vin în contextul marcării Zilei Mondiale a Somnului.

"Există peste 80 de boli ale somnului, cele mai cunoscute fiind insomnia şi apneea în somn, considerate probleme de sănătate publică mondială. Afectarea somnului se reflectă atât în scăderea calităţii vieţii, cât şi în dezvoltarea unor boli cronice precum depresia, obezitatea, cancerul, diabetul sau hipertensiunea arterială. În acest moment, o problemă stringentă la nivel european este ora de vară. (...) Sperăm ca ora de iarnă să rămână valabilă pentru tot cursul anului, întrucât studiile ştiinţifice au denunţat efectele nocive ale orei de vară asupra sănătăţii, considerând discutabile economiile energetice realizate prin această schimbare forţată a ritmului diurn", a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, medicul Oana Deleanu, şef lucrări la Catedra de Pneumologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".

Potrivit acesteia, există şi deprivarea de somn şi persoane care consideră că dacă dorm mai puţin vor trăi mai mult.

"Există persoane care îşi imaginează că, dacă dorm mai puţin, o să trăiască mai mult, pentru că în felul acesta nu îşi mai pierd timpul dormind. Lucrurile nu stau deloc aşa", a spus Deleanu.

Ea a precizat că s-a demonstrat ştiinţific că somnul are legătură cu diferite boli neuronale, menţionând că, în timpul somnului, se face o curăţare a neuronilor de tot felul de proteine.

Preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, a susţinut că un ritm de viaţă natural perturbat predispune la diabet sau cancer. În opinia sa, cu cât somnul este mai scurt cu atât viaţa este mai scurtă.

"Nu toţi cei care sforăie au obligatoriu tulburare respiratorie în timpul somnului. Sforăitul este un simptom care apare preponderent la bărbaţi şi la sexul feminin după instaurarea menopauzei. Nu presupune obligatoriu o investigaţie de somn pentru o potenţială tulburare a somnului în momentul respectiv. (...) Nu totdeauna cei care sunt peste greutate au tulburări respiratorii în timpul somnului. Există şi o categorie de oameni subponderali sau normoponderali care pot să aibă aceste tulburări. În majoritatea cazurilor predomină populaţia supraponderală, care este predispusă la aceste tulburări respiratorii în timpul somnului. Somnul trebuie să aibă o durată suficientă şi aceasta este ajustată în funcţie de vârstă, trebuie să fie un somn de calitate, trebuie să existe o predominanţă a somnului profund - durată, calitate, fără interferenţe exterioare. Calitate înseamnă că în general 65% din perioada de somn să fie alocată somnului profund, nu somnului superficial. Orice deviaţie de la cele trei caracteristici ale somnului intră în zona patologică", a explicat medicul pneumolog.

La rândul său, Mihaela Oros, preşedintele Asociaţiei pentru Tulburări de Somn la Copii şi Adolescenţi, a afirmat că bolile care pot să apară la adulţi în cazul unui somn neodihnitor pot afecta şi copiii.

"Copiii mici au nevoie de un număr mai mare de ore de somn. Nou-născutul - chiar 14 - 16 ore. Ei au un necesar de creştere foarte mare. Ulterior, după primul an, 11 - 14 ore de somn şi pe măsură ce cresc 9 - 12 ore la copiii şcolari. Adolescenţii au un necesar mare de somn chiar 9 - 10 ore într-o zi. (...) Dacă nu dorm, se pot regăsi probleme de învăţare, de memorie şi începe să fie afectată partea academică şi rezultatele şcolare. Există şi probleme de afectare metabolică. Tot ce se întâmplă la adulţi pot să apară şi la copii. Se discută de obezitate, diabet, afectare chiar cardiacă şi hipertensiune. Există şi copii care au un necesar de somn mai redus faţă de numărul de ore pe care l-am amintit", a spus Oros. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)