Ziua mondială a somnului este marcată, anual, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie, ceea ce în 2019 înseamnă 15 martie.

Ajunsă la ediţia cu numărul doisprezece, este o iniţiativă a Asociaţiei Mondiale a Medicinii Somnului, cu scopul de a atrage atenţia asupra impactului pe care tulburările de somn îl au atât asupra individului, cât şi asupra societăţii. Sunt promovate metode preventive care ne pot feri de problemele legate de somn şi variante de tratament care să vindece sau măcar să trateze acest gen de afecţiuni.

Tema din acest an a Zilei mondiale a somnului este "Un somn sănătos, o îmbătrânire sănătoasă" ("Healthy Sleep, Healthy Aging"), potrivit http://worldsleepday.org/.

În comunicatul de presă al evenimentului, doctorul Erik St. Louis, co-director al Centrului Mayo de medicină a somnului din Minnesota, arată că "pentru cei mai mulţi adulţi, somnul de 7-8 ore pe noapte este, probabil, cel mai important lucru pe care îl pot face pentru a-şi îmbunătăţi, pe termen lung, sănătatea fizică şi psihică." Colegul său, Timothy Morgenthaler scrie că "somnul adecvat în tinereţe şi la maturitate reduce riscul de obezitate şi hipertensiune, ne fereşte, în bună măsură, de declinul cognitiv survenit odată cu vârsta, de boala Alzheimer şi reduce rata depresiei. Există studii care demonstrează că somnul corect este asociat cu mai puţine riduri şi cu un tonus mai bun al pielii."

Conform http://www.worldsleepday.org/, un somn bun este definit de trei factori: durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alert a doua zi; continuitate, adică somn neîntrerupt; profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică.

În luna septembrie 2018, a fost publicat în Scientific Reports un studiu realizat în Statele Unite ale Americii, potrivit căruia un program neregulat de somn creşte riscul de îmbolnăvire. Mai exact, persoanele adulte care au un program regulat de somn prezintă un risc mai mic de îngrăşare, creşterea glicemiei, dezvoltarea bolilor de inimă şi a diabetului în comparaţie cu cele care nu adorm şi nu se trezesc la aceleaşi ore. Programul regulat de somn, denumit şi igiena somnului, este optim atunci când o persoană merge la culcare la aceeaşi oră în fiecare noapte şi se trezeşte la aceeaşi oră în fiecare dimineaţă, inclusiv în zilele libere. Acest obicei contribuie la menţinerea unui nivel optim al ritmului circadian şi la reglarea funcţiilor organismului, precum apetitul şi digestia, potrivit cercetătorilor americani.

În ianuarie 2019, un studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology a arătat că persoanele care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 27% mai predispuse să se confrunte cu probleme la nivelul vaselor de sânge în comparaţie cu cele care se odihnesc frecvent câte şapte sau opt ore. Cercetătorii au descoperit o asociere între perioadele reduse de somn şi creşterea riscului de acumulare de aterom pe pereţii vaselor de sânge. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: World Sleep Society / Facebook