Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, dar continuă să fie cel mai ridicat deficit bugetar din UE. În primele 9 luni ale anului 2026, deficitul a coborât la 3,81%, de la 5,31% în primele nouă luni ale anului 2025. Prețurile energiei electrice pentru gospodării raportate la puterea de cumpărare au fost în România cele mai ridicate din UE, în prima jumătate a anului 2026. Pe scara inegalității veniturilor după impozite și transferuri sociale (0 însemnând egalitate perfectă și 100 inegalitate totală), România a obținut un scor de 27,3 în 2025, față de media UE de 29,2, potrivit Eurostat.

Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. Astfel, România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, dar continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din UE, arată un comunicat al Ministerului de Finanțe, publicat la 22 octombrie 2026.

Datele publicate de Eurostat confirmă reducerea deficitului bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025. Noua valoare reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9%, comunicat de Eurostat în aprilie 2026, și confirmă amploarea efortului de consolidare fiscală realizat pe parcursul anului trecut.

Cu o reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025.

Rezultatul reflectă în principal creșterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB (de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025), pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și al îmbunătățirii colectării, precum și temperarea creșterii cheltuielilor publice de funcționare, în paralel cu protejarea investițiilor, în special a proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR, potrivit https://mfinante.gov.ro/.

România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, fiind urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). La nivelul Uniunii Europene, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB.

Datele publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene, la 21 octombrie, cuprind, pe de o parte, rezultatele definitive ale anului 2025, validate în cadrul notificării privind procedura de deficit excesiv, și, pe de altă parte, date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre ale anului 2026, care pot suferi modificări la publicările următoare, până la datele finale aferente anului 2026.

***

Execuția bugetului general consolidat al României în primele 9 luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde lei, cu 24,17 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 102,47 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu peste 23,5%, mai arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat publicat la 26 octombrie 2026.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 5,31% în primele 9 luni ale anului 2025 la 3,81% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o diminuare semnificativă de 1,5 puncte procentuale. Evoluția reflectă menținerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,9%, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 5,5%.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele 9 luni ale anului 2026, în creștere cu 11,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale - cu precădere TVA -, cât și de fondurile europene.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde de lei și cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din Fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele nouă luni este cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție a compensat investițiile finanțate din fonduri naționale, unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,154 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei, din care 65,6% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Până la finele lunii septembrie au fost efectuate plăți în valoare de 6.337,1 milioane de lei reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.

Datele execuției bugetare la 9 luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creștere semnificativă a veniturilor și cu menținerea finanțării proiectelor de investiții din fonduri europene și PNRR, indică https://mfinante.gov.ro/.
***

Ponderea totală a impozitelor și contribuțiilor sociale în PIB (suma impozitelor și a contribuțiilor sociale nete, exprimată ca procent din produsul intern brut) în UE a fost de 40,7% în 2025, în creștere față de 40,2 % în 2024, arată datele publicate de Eurostat la 29 octombrie 2026. În zona euro (EA20), această pondere a crescut, de asemenea, de la 40,7 % în 2024 la 41,3 % în 2025.

În termeni absoluți, în 2025, veniturile din impozite și contribuții sociale au crescut cu 401 miliarde de euro, ajungând la 7.686 miliarde euro, comparativ cu anul 2024.

Raportul dintre taxe și PIB a variat semnificativ între țările UE în 2025, cele mai ridicate ponderi ale taxelor și contribuțiilor sociale, exprimate ca procent din PIB, fiind înregistrate în Franța (46%), Belgia (44,7%), Danemarca (44,3%) și Austria (43,9%). La polul opus, Irlanda (22,7%), România (29,3%), Malta (30,3%) și Bulgaria (30,6%) au înregistrat cele mai scăzute ponderi, potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.

În 2025, comparativ cu 2024, ponderea veniturilor fiscale în PIB a crescut în 19 țări din UE, inclusiv în România, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Germania (de la 40,3% în 2024 la 41,4% în 2025), Malta (de la 29,3% la 30,3%) și Spania (de la 37,2% la 38,1%). În schimb, în 8 țări din UE s-au înregistrat scăderi ale ponderii veniturilor fiscale în PIB, cele mai semnificative diminuări fiind observate în Suedia (de la 41,8% în 2024 la 41,2% în 2025) și Letonia (de la 34,9% la 34,2%).
***

În prima jumătate a anului 2026, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro, față de 0,29 euro pe kWh în a doua jumătate a anului 2025. Prețurile au rămas mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022.

În același timp, taxele și impozitele au scăzut ușor, ponderea lor în factura finală scăzând cu 0,5 puncte procentuale, de la 28,9% în a doua jumătate a anului 2025 la 28,4% în prima jumătate a anului 2026.

Eurostat indică disparități semnificative în prețurile energiei electrice pentru gospodării în UE: 6 țări au raportat prețuri de peste 0,30 euro pe kWh, în timp ce 5 țări au înregistrat prețuri sub 0,20 euro pe kWh.

Irlanda a raportat cele mai ridicate prețuri la energia electrică, de 0,39 euro pe kWh, fiind urmată de Germania și Belgia (ambele cu 0,36 euro). În schimb, cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (0,11 euro), Malta și Bulgaria (câte 0,13 euro).

Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, datele exprimate în monedele naționale indică variații semnificative ale prețurilor în prima jumătate a anului 2026. Prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut puternic în România (+51,6% față de prima jumătate a anului 2025), Irlanda (+19,8%) și Finlanda (+18,4%). În schimb, unele țări au înregistrat scăderi accentuate, în special Danemarca (-31,7%) și Luxemburg (-24,1%).

Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), prețurile energiei electrice pentru gospodării au fost cele mai ridicate în România (46,9 la 100 kWh), Polonia (41,1) și Cehia (34,3). Cele mai mici prețuri, calculate pe baza PPS, au fost observate în Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5), mai arată datele publicate de Eurostat la 30 octombrie 2026.

***

În 2025, coeficientul Gini al UE a fost de 29,2, în scădere ușoară față de 29,4 în 2024. Coeficientul Gini măsoară modul în care veniturile sunt distribuite în cadrul unei țări, prin raportare la o situație de distribuție perfect egală. O valoare de 0 reprezintă egalitatea perfectă, în care toată lumea are același venit, în timp ce o valoare de 100 indică o inegalitate totală, în care o singură persoană obține toate veniturile.

În țările UE, în 2025, coeficientul Gini a variat de la 23 în Slovacia până la 37,7 în Bulgaria. Slovacia, a fost urmată în clasamentul distribuției veniturilor de Belgia (23,4), Cehia (24,0), Slovenia (24,6) și Polonia (24,9). La celălalt capăt al spectrului, Bulgaria a fost urmată de Letonia (35,6) și Lituania (35,5).

România a înregistrat un coeficient Gini de 27,3, potrivit hărții 'Gini coefficient for equivalised disposable income per inhabitant, 2025', publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat la 23 octombrie 2026. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril)