AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost realizată în 1997 în piațeta Beaubourg din fața Centrului Pompidou, pentru a găzdui colecția sa, formată din 137 de sculpturi, 87 de socluri, 41 de desene, două picturi și peste 1.600 de plăci fotografice pe sticlă și fotografii originale, notează https://www.centrepompidou.fr/.
Artist desăvârșit, Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX, care a adus un suflu nou în viziunea plastică din sculptura contemporană. În memoria sa, ziua de 19 februarie a fost declarată Ziua națională Constantin Brâncuși.
După ce a primit o pregătire academică la Craiova și la București între 1894 și 1902, apoi la Paris între 1905 și 1907, Brâncuși a expus la Salonul de Toamnă în 1906, unde a fost remarcat de Rodin. Lucrările sale timpurii, deliberat neterminate, sugerează influența lui Rodin. La scurt timp după aceea, Brâncuși a creat una dintre primele sale 'sculpturi directe', preferând de atunci încolo să-și elibereze formele de 'blocul' natural - marmură, piatră sau lemn.

Din 1916 și până la moartea sa, Brâncuși a lucrat în diverse ateliere, mai întâi la numărul 8, apoi la numărul 11 de pe Impasse Ronsin, în arondismentul 15 din Paris. A folosit două, apoi trei ateliere, dărâmând pereții pentru a crea primele două încăperi în care și-a expus lucrările. În 1936 și 1941, a adăugat alte două spații adiacente, pe care le-a folosit pentru lucrările aflate în curs de execuție, dar și pentru a găzdui bancul de lucru și uneltele.
Brâncuși considera că relația dintre sculpturi și spațiul pe care acestea îl ocupau este de o importanță crucială. În anii 1910, prin dispunerea sculpturilor într-o relație spațială strânsă, el a creat noi lucrări în interiorul atelierului, pe care le-a numit 'grupuri mobile', subliniind importanța conexiunilor dintre lucrările în sine și posibilitatea fiecăreia de a fi deplasată în cadrul grupului.
În anii '20, atelierul a devenit un spațiu expozițional pentru creațiile sale, dar și o operă de artă în sine: un ansamblu format din 'celule' care se generau reciproc. Această experiență - de a privi fiecare sculptură din interiorul atelierului, percepând astfel un ansamblu de relații spațiale - l-a determinat pe Brâncuși să modifice zilnic pozițiile lucrărilor, pentru a obține acea unitate pe care o considera cea mai potrivită.

Brâncuşi, Berenice Abbott, Mina Loy, Jane Heap şi Margaret Anderson în l'atelier
Prin atelierul lui Brâncuși au trecut vizitatori de toate felurile în cele cinci decenii, pe lângă prieteni celebri, cum au fost artiștii Amedeo Modigliani sau Marcel Duchamp. Aceștia vorbeau apoi despre senzația de a fi pătruns într-o altă lume, despre emoția luminii și despre culoarea albă a prafului care invada spațiul (și de asemenea barba și hainele sculptorului), după cum scrie autoarea și editoarea americană Margaret Anderson (1886-1973), fondatoare a influentei reviste de artă The Little Review, în autobiografia sa 'My Thirty Years' War'. Scriitoarea l-a vizitat pe Brâncuși, pentru prima oară în 1921, experiență pe care a relatat-o în cartea amintită, notează site-ul https://www.moma.org/.
Spre sfârșitul vieții, Brâncuși a încetat să mai creeze sculpturi noi, concentrându-se exclusiv pe relația dintre acestea în cadrul atelierului. Această proximitate a devenit atât de fundamentală, încât artistul nu a mai dorit să expună lucrările în altă parte; iar atunci când vindea o piesă, o înlocuia cu o copie din ipsos, pentru a nu distruge unitatea grupului.
Fotografiile realizate în atelier dezvăluie faptul că soclurile nu erau destinate unor sculpturi anume, ci erau mutate de la o lucrare la alta, în funcție de relațiile dintre acestea - relații pe care artistul le modifica aproape zilnic. De fapt, soclul nu este doar un simplu suport, ci un element integrant. Brâncuși le considera, în sine, veritabile opere de artă. În 1926, în cadrul unei expoziții la Galeria Brummer din New York, a expus cinci piedestale de sine stătătoare, fără sculpturi așezate deasupra, potrivit https://www.centrepompidou.fr/.
Cu toate acestea, se pot distinge diferențe formale - nuanțe stabilite chiar de Brâncuși - care conferă sculpturilor o dimensiune simbolică asociată cu animalele sau cu oamenii, în timp ce piedestalele poartă un simbolism mai universal, inspirat din ritmurile și formele naturii. Totodată, nu există o separare netă, un element comun unindu-le: verticalitatea. Prin formele sale simple, abstracte și repetitive, piedestalul transmite o energie care urcă dinspre Pământ. În cazul lucrării 'Coloana fără sfârșit', piedestalul și sculptura devin strâns întrepătrunse.

În 1956, Brâncuși a lăsat moștenire întregul său atelier (lucrări finalizate, schițe, mobilier, unelte, bibliotecă, colecție de discuri, fotografii etc.) statului francez, cu condiția ca acesta să se angajeze să reconstruiască atelierul exact așa cum arăta la momentul morții artistului.
După o primă reconstrucție parțială, realizată în 1962 în cadrul colecției muzeale de la Palais de Tokyo, o replică exactă a acestuia a fost creată în 1977, vizavi de Centre Pompidou. În urma unei inundații survenite în 1990, spațiul a fost închis publicului.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Reconstrucția actuală, realizată de arhitectul Renzo Piano, se prezintă sub forma unui spațiu muzeal care găzduiește atelierul. Provocarea a constat în deschiderea spațiului către public, respectând, în același timp, dorințele artistului. Deși arhitectul nu a încercat să recreeze intimitatea din Impasse Ronsin, el a păstrat conceptul unui spațiu protejat, interiorizat, în care vizitatorii sunt izolați de stradă și de piațetă - în special prin intermediul unei grădini închise, dinspre care o parte a atelierului poate fi zărită printr-un perete de sticlă.
O importantă retrospectivă dedicată operei lui Constantin Brâncuși în Franța a fost organizată în perioada 27 martie - 1 iulie 2024, de celebrul muzeu de artă modernă Centre Pompidou din Paris, înainte de închiderea acestuia pentru ample lucrări de renovare, care au loc în perioada 2025-2030. Organizată în parteneriat instituțional cu Institutul Cultural Român și Ambasada României în Republica Franceză, expoziția intitulată simplu 'Brâncuși' a reunit aproape 200 de sculpturi, fotografii, desene, filme, documente de arhivă, precum și elemente de mobilier din atelierul parizian al artistului, se arată într-un comunicat ICR transmis AGERPRES.
Viziunea curatorială i-a aparținut Arianei Coulondre, șefa secției de sculptură de la Muzeul de artă contemporană din Paris, care a propus și o experiență imersivă în atelierul lui Brâncuși, realizată cu ajutorul scenografului Pascal Rodriguez, completată de un spațiu destinat informării. Atât de crucial a fost pentru Brâncuși acest atelier încât, la moartea sa, în anul 1957, l-a lăsat moștenire statului francez, dar cu condiția să fie reconstituit. 'Era într-un fel muzeul creației sale, o operă în sine', a explicat Ariane Coulondre.
Meloman înrăit, la expoziție au putut fi văzute discuri de vinil, ascultate ca muzică de fond, unele din piesele care alcătuiau colecția sa imensă și eclectică de discuri, de la jazz până la flamenco, trecând prin muzica africană, folclorul Americii Latine sau pianul magistral al lui Béla Bartók.

Revoluția lui Brâncuși în istoria sculpturii are trei dimensiuni, a subliniat curatoarea, explicând astfel de ce este considerat părintele sculpturii moderne. În primul rând, a fost vorba despre o 'revoluție a gestului': artistul - devenit cetățean francez - a ales să sculpteze direct în material, într-o epocă în care, timp de secole, sculptorii lucraseră preponderent în lut. În al doilea rând, el a realizat o 'revoluție a formei', încercând să o reducă la puritate și geometrie, în căutarea a ceea ce se află 'dincolo de aparențe'. A treia revoluție vizează relația sa cu spațiul, cu mișcarea și cu reflexiile, a completat Ariane Coulondre, scrie https://www.rri.ro/.

'Cumințenia Pământului'
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
La expoziție s-au regăsit opere emblematice precum 'Muza adormită', 'Sărutul' și mai multe versiuni ale 'Coloanei infinitului', care a fost proiectul său monumental. Inclusă în expoziția pariziană a fost și lucrarea 'Cumințenia Pământului'. A fost, de asemenea, expusă controversata 'Prințesa X', care în anul 1920 a provocat un scandal din cauza ilustrării sale falice, deși, pentru Brâncuși, fascinat de dubla lectură și de confruntarea masculinului și femininului, a reprezentat eternitatea frumuseții femeii.

'Muza adormită'
Ca un element inedit al expoziției, lucrarea 'Leda' a fost prezentată în mișcare, pe un piedestal rotativ, în perpetuă metamorfoză, așa cum însuși Brâncuși o prezenta în atelierul lui. 'Nu trebuie să îmi respectați sculpturile, ci trebuie să le iubiți și să vă jucați cu ele', spunea artistul, subliniază site-ul https://curatorial.ro/.

Ultima mare retrospectivă Brâncuși din Franța a avut loc în 1995, tot la Centrul Pompidou, fiind curatoriată de Margit Rowell, se mai arată în comunicatul ICR transmis AGERPRES. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: centrepompidou.fr
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 noiembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ier. Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului Greco-catolice Sf. cuv. Grigore Decapolitul; Sf. aep. Proclu al Constantinopolului; Sf. m. Dasius din Durostorum
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 noiembrie
Este a 324-a zi a anului 2026. Au mai rămas 41 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 18 m și apune la 16 h 44 m. Luna răsare la 14 h 09 m și apune la 02 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Bursa Mătăsii din Valencia, Spania
'La Lonja de la Seda' sau Bursa Mătăsii din Valencia este, fără îndoială, cel mai emblematic ansamblu de clădiri al orașului situat pe coasta mediteraneană a Peninsulei Iberice. A fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, în 1996. Bursa Mătăsii constituie un exemplu de clădire laică în stil gotic târziu, excepțional de bine conse
FRAGMENT DE ISTORIE: Primele alegeri parlamentare postbelice din România (19 noiembrie 1946)
În cadrul Conferinței miniștrilor de externe ai URSS, SUA și Marii Britanii de la Moscova, din 16-25 decembrie 1945, care a dezbătut aspecte privind organizarea lumii postbelice, s-a hotărât includerea în guvernul Groza, ca o condiție a recunoașterii acestuia de către cele două state, a câte unui reprezentant al Partidului Național-Țărănesc și al Part
Președintele Nicușor Dan, la o nouă reuniune a Coaliției de voință (19 noiembrie 2026)
Președintele României, Nicușor Dan, participă, la 19 noiembrie 2026, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, ca urmare a invitației primite din partea cancelarului german, Friedrich Merz, informează site-ul administrației prezidențiale, https://www.presidency.ro/. Președintele Nicușor Dan va susține faptul că
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Meg Ryan
Actrița Meg Ryan s-a născut la 19 noiembrie 1961, în Fairfield, statul Connecticut. A absolvit Liceul Bethel, în anul 1979, apoi s-a mutat la New York, pentru a urma Facultatea de Jurnalism a Universității New York. Aici s-a întreținut cu banii câștigați pe diferite reclame. A debutat în anul 1981, cu o scurtă apariție în ul
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost înființată Universitatea din Varșovia (19 noiembrie 1816)
Încă de la început, istoria Universității din Varșovia a fost strâns legată de istoria orașului și, într-o anumită măsură, de istoria întregii Republici Polone - stat care a fost împărțit de țările vecine (Prusia, Austro-Ungaria și Rusia) spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, formulă care a durat mai bine de o sută de ani. Speranțel
19 noiembrie - Ziua cercetătorului și proiectantului din România
La 19 noiembrie este celebrată Ziua cercetătorului și proiectantului din România. Alegerea acestei date face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, reputatul savant internațional George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne. Ziua este marcată din 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guv
19 noiembrie - Ziua națională fără tutun
La 19 noiembrie este marcată, în România, Ziua națională fără tutun, fiind celebrată anual în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1270/2002. Demersul are rolul de a sensibiliza populația în ceea ce privește beneficiul renunțării la consumul de tutun. Potrivit HG nr. 1270/2002, campaniile de
19 noiembrie - Ziua internațională a bărbaților
Ziua internațională a bărbaților este marcată la nivel mondial, la 19 noiembrie, pentru a evidenția valoarea pozitivă pe care bărbații o aduc lumii, familiilor lor și comunităților lor, potrivit https://internationalmensday.com/. Astfel, se urmărește îmbunătățirea calității vieții bărbaților și băieților d
19 noiembrie - Ziua mondială a toaletei (ONU)
În fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei ('World Toilet Day'), atrăgând atenția asupra faptului că circa 3,4 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la servicii de salubritate. Se dorește, de asemenea, abordarea crizei globale de salubritate, pentru a atinge obiectivul 6.2 de dezvoltare durabilă (ONU): apă și canaliza












