Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) acuză autorităţile că "ignoră" soluţia calculului diferenţiat al taxei clawback, în ciuda studiilor de impact care susţin validitatea acestuia şi a dispariţiei a mii de medicamente ieftine.

"Consecinţele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Finanţe care ignoră o soluţie viabilă, cu costuri zero pentru bugetul de stat, dar cu efecte benefice pentru pacienţi şi pentru industria producătoare de medicamente generice", a declarat Adrian Grecu, preşedintele APMGR, citat într-un comunicat de presă transmis miercuri.

APMGR şi PRIMER atrag atenţia că, în lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, alte mii de medicamente vor dispărea în 2019, linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise.

Potrivit celor două organizaţii, dispariţia unor medicamente esenţiale va genera o "reală problemă de siguranţă naţională, în cazul unei calamităţi".

"În aceste zile, producătorii îşi fac planurile pentru anul 2019. Lipsa unei soluţii imediate referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei înseamnă nu numai că autorităţile nu sunt interesate de soarta a milioane de pacienţi, dar şi că asistă fără reacţie la ceea ce credem că este un plan elaborat de distrugere a industriei româneşti de medicamente", a susţinut Dragoş Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), potrivit comunicatului.

Conform sursei citate, calculul diferenţiat al taxei clawback propus de către APMGR a fost validat prin studiile de impact realizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi considerat o soluţie viabilă.

În acest fel, s-ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18,57% în trimestrul al patrulea al acestui an, faţă de nivelul de 27,53% estimat de CNAS, în situaţia în care modul actual de calcul rămâne neschimbat, susţin ARPIM şi PRIMER, care adaugă că pentru medicamentele scumpe impactul este de 1%, iar impactul asupra colectării fondurilor la bugetul de stat ar fi aproape de zero - aproximativ 7.000 lei pe lună.

"Nu cerem ca medicamentele generice să fie favorizate, cerem să se aplice un calcul echitabil, în primul rând în interesul pacienţilor, care să găsească oricând medicamentele de care au nevoie. În acest moment, medicamentele cu preţ redus sunt penalizate în România", a afirmat Adrian Grecu.

"Degeaba tratăm bolnavii cu medicamente scumpe, dacă ei nu găsesc Cisplastina de care au nevoie în aceeaşi schemă de tratament", a completat el.

Dragoş Damian a avertizat că, la un nivel al taxei clawback de 29%, medicamente foarte folosite în România pentru boli cardiovasculare sau hipertensiune arterială, precum Metropololul (940.000 pacienţi pe lună), Indapamida (867.000 pacienţi pe lună) sau Enalapril (490.000 pacienţi pe lună) vor ajunge să fie produse în pierdere, nivelul acesteia variind între 10% şi 60% din preţul de vânzare.

APMGR şi PRIMER susţin totodată că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către "tratamente inovative", care se adresează câtorva mii de pacienţi. Conform celor două organizaţii, statul cheltuie doar 6,2 milioane lei pentru tratarea a 2,5 milioane de români cu medicamente care costă până în 10 lei şi 28,3 milioane lei pentru tratarea a 1.200 de pacienţi cu medicamente care costă peste 13.000 de lei. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)