O delegație a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a efectuat o vizită în România în perspectiva alegerilor prezidențiale care vor fi repetate pe 4 mai, în pregătirea misiunii de observare pentru acest scrutin, și a emis recomandări în acest sens, relevă raportul vizitei publicat de OSCE.

În cadrul acestei vizite, efectuate la invitația autorităților române și care s-a desfășurat în perioada 3-5 martie, au avut loc întâlniri cu oficiali din Ministerul de Externe, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), precum și cu reprezentanți ai partidelor politice și organizațiilor societății civile.

Toți interlocutorii cu care a discutat delegația ODIHR au subliniat necesitatea unei activități a acestei instituții pentru a monitoriza alegerile pe termen lung, ca modalitate de creștere a încrederii în procesul electoral și de asigurare a unei evaluări independente și imparțiale, se arată în raport.

De asemenea, reprezentanții instituțiilor statului și ai partidelor politice au subliniat valoarea adăugată a recomandărilor electorale ale ODIHR în vederea îmbunătățirii cadrului și practicilor procesului electoral.

În plus față de opiniile transmise în timpul procesului de evaluare din 2024, interlocutorii au pus accentul pe monitorizarea perioadei preelectorale, subliniind nevoia unei evaluări și monitorizări cuprinzătoare a campaniei, mai ales în ceea ce privește reglementarea și finanțarea campaniei online și supravegherea acesteia.

Interlocutorii au remarcat de asemenea aspecte specifice care ar avea nevoie de o evaluare ulterioară, cum ar fi cadrul legal recent revizuit, inclusiv ordonanța de urgență privind organizarea alegerilor prezidențiale din 2025 și implementarea acesteia, activitatea administrației electorale la toate nivelurile, precum și eficacitatea și promptitudinea soluționării litigiilor electorale.

În timp ce unii interlocutori au exprimat îngrijorări cu privire la transparența numărării voturilor în anumite localități, precum și la calitatea pregătirii oficialilor din secțiile de votare, majoritatea au apreciat că există o tradiție îndelungată de organizare eficientă a alegerilor și și-au exprimat încrederea în procedurile electorale în vigoare și în procesul de votare pe ansamblu, fără a anticipa deficiențe sistemice.

Totuși, mai mulți interlocutori cu care a discutat delegația ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unei dezbateri publice premergătoare adoptării ordonanței de urgență privind organizarea acestor alegeri repetate după anularea scrutinului desfășurat anul trecut și au sugerat că anumite prevederi ale acestui act normativ sunt prea vagi și ar putea restrânge libertatea de exprimare în mediul online.

Referitor la aceste îngrijorări, AEP a emis norme de aplicare menite să clarifice procedurile privind postările și marcarea materialelor electorale și a informat delegația ODIHR că ordonanța de urgență nu este aplicabilă persoanelor care nu sunt candidați. AEP a evidențiat și provocările de a reglementa o campanie electorală într-un mediu online care evoluează rapid.

Toți interlocutorii au fost de acord cu privire la necesitatea unei reforme electorale cuprinzătoare după aceste alegeri prezidențiale, care să aibă în vedere inclusiv asigurarea accesului alegătorilor la informații care nu sunt manipulate.

Pe baza acestor considerații, ODIHR reiterează recomandarea emisă în septembrie 2024 de a desfășura o Misiune Limitată de Observare a Alegerilor (Limited Election Observation Mission - LEOM) pentru alegerile prezidențiale care au loc în luna mai.

În plus față de echipa experți care va evalua scrutinul, delegația ODIHR recomandă desemnarea de către statele membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a 24 de observatori care să monitorizeze procesul electoral la nivel național pe toată durata acestuia. Conform metodologiei standard a ODIHR, o Misiune Limitată de Observare a Alegerilor cuprinde și un element de monitorizare a mass-media.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)