Siegfried Mureșan: E dificil să schimbi destinația banilor din Fondul de Redresare și Reziliență către investiții în apărare
Schimbarea destinației banilor din Fondul de Redresare și Reziliență către investiții în apărare este dificilă din punct de legal, iar Comisia Europeană a procedat bine căutând o soluție care este rapidă și care nu necesită unanimitate, a declarat, vineri, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, în cadrul unui briefing organizat de Biroul Parlamentului European (PE) la Berlin.
'Comisia Europeană nu a propus schimbarea destinației unor resurse de la Fondul de redresare și reziliență (RRF) către securitate în această săptămână, pentru că încă avem proiecte importante care trebuie implementate în cadrul RRF. Avem circa 700 de miliarde de euro de credite și granturi pentru investiții în ceea ce sunt acum proiecte pentru creșterea rezilienței economiei și a administrației publice și multe proiecte sunt legate de securitatea energetică. După cum știți am schimbat regulamentul RRF și am adăugat un nou pilon RePowerEU imediat după invazia ilegală a forțelor ruse în Ucraina', a declarat Mureșan, care este raportor al Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar multianual, care începe în 2028.
El a precizat că RFF 'este în sine, în multe aspecte, o unealtă foarte utilă pentru această situație și multe dintre investițiile făcute contribuie deja în special la securitatea energetică și la reducerea dependenței energetice de Rusia'.
Eurodeputatul din grupul PPE a explicat că schimbarea destinației acestor bani este dificilă din punct de vedere legal, pentru că acest instrument a fost inițial creat ca răspuns la pandemia de COVID.
'Acest instrument este bazat pe o decizie legală de a împrumuta bani și (...) a necesitat atunci un vot unanim al statelor membre ale UE, iar legătura cu COVID este menționată în acea legislație inițială legată de creditare. Schimbarea bazei legale a RRF, a aspectelor ei fundamentale, necesită unanimitate. Apoi există și regulamentul RRF, care poate fi schimbat în codecizie, dar obiectivul întregii umbrele a 'Next Generation EU' a fost creat pe baza unanimității', care este o bază legală diferită față de propunerea făcută joi de Comisie la Consiliul European privind investiții de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta țările membre să finanțeze consolidarea apărării europene, care are o altă bază legală, un alt articol al tratatului, și necesită doar majoritate calificată în Consiliu, a detaliat Mureșan.
'Ceea ce vreau să spun este că schimbarea fundamentelor RRF este foarte dificilă din punct de vedere legal. De aceea Comisia Europeană a procedat bine căutând o soluție care este rapidă, care nu necesită unanimitate și care furnizează un răspuns la situația prezentă, privitoare la fondul de 150 de miliarde de euro reprezentând credite pentru statele membre', a mai spus el.
Dar, deși reorientarea banilor din RRF către apărare este dificilă 'în propriile planuri naționale (PNRR/Planul Național de Redresare și Reziliență), multe state au proiecte care ameliorează independența energetică, reduc dependența de Rusia, și de asemenea multe proiecte de infrastructură care au utilizare duală - civilă și militară - care pot avea o contribuție la creșterea mobilității militare'.
Siegfried Mureșan a mai ținut să sublinieze că nicio instituție a UE nu va putea impune alocări pentru apărare din Fondul de coeziune, în contextul în care a apărut deja o dezbatere la nivelul statelor membre după propunerea acestei surse de finanțare.
'Banii pentru agricultură și coeziune sunt alocați la începutul fiecărei perioade de 7 ani pentru fiecare stat membru și nimeni nu poate decide în această perioadă să ia anvelopa națională alocată fiecărui stat membru. Fondurile de coeziune sunt destinate fiecăruia din cele 27 de state membre și nimeni - CE, PE sau Consiliul - nu poate decide împotriva voinței statului membru să ia acei bani. Beneficiarii fondurilor de coeziune nu au motive să se teamă că acestea vor fi luate de la o țară și folosite împotriva voinței acelei țări pentru orice alt scop', a declarat Mureșan.
'Ceea ce propune Comisia Europeană este să le dea statelor membre posibilitatea să folosească flexibil banii necheltuiți unde este cea mai mare nevoie de ei. De aceea cred că ceea ce a făcut Comisia Europeană este bine, este pozitiv, le dă statelor membre posibilitatea de a folosi banii de coeziune pentru alte obiective (...). Mă aștept ca unele din statele membre, în special cele apropiate de Ucraina, să folosească acești bani în infrastructură cu utilizare duală, dar și, eventual, pentru a proteja cetățenii, poate pentru adăposturi. Dar din nou se va pleca de la voința, de la priorități ale statelor membre, nu vor fi impuse de Comisie sau orice instituție europeană, pentru că nici nu ar fi legal', a dat asigurări eurodeputatul.
Eurodeputatul Riho Terras, vicepreședinte al noii Comisii pentru Securitate și Apărare a PE, a salutat inițiativa Ursulei von der Leyen privind investirea a 800 de miliarde de euro în apărare în următorii ani și a subliniat că 'problema Europei a fost mereu lipsa de voință politică de a investi în propria apărare'.
Fost șef al statului major al armatei estoniene, acesta și-a exprimat opinia că trebuie să existe anumite condiționalități în acordarea acestor credite pentru apărare.
'Cei 150 de miliarde ar trebui cheltuiți pe capabilități care ne lipsesc în Europa. Nu avem o capabilitate orbitală, sateliți. Rusia și China au capabilități mult mai bune în spațiu. De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe apărare aeriană, ceea ce nu s-a făcut în Europa de ani buni. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem cu acești bani', a declarat eurodeputatul estonian din grupul PPE.
Tobias Cremer, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE și al grupului S&D, a pledat atât pentru importanța creșterii investițiilor în apărare, cât și a standardizării.
'Banii sunt doar o față a monedei. Mai este și problema cum îi cheltuim. Nu putem avea un tanc special pentru fiecare țară, trebuie să facem achiziții împreună', a pledat Cremer.
'Are mult sens, ca pe termen lung, să avem o piață internă pentru apărare. Este mult mai dificil, dar este posibil, și în situația actuală este în interesul nostru comun. Fiecare stat membru trebuie să cheltuiască cum vrea, dar dacă avem mijloace europene are sens să le utilizăm', a mai afirmat eurodeputatul german.AGERPRES/(A - autor: Florin Ștefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vasile Dîncu: Nu putem avea pe bani europeni o protecție a rezilienței democratice cu două viteze
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a declarat marți, la Strasbourg, că Uniunea Europeană nu poate avea, pe bani europeni, o protecție a rezilienței democratice cu două viteze, motiv pentru care a depus un amendament care cere ca toate statele să participe la Centrul European pentru Reziliență Demo
Nathalie Loiseau/anularea alegerilor din România: CE trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Comisia Europeană trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, nu poate rămâne o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles, a declarat marți, la Strasbourg, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul europe
Anularea alegerilor în România și situația din Ceuta, principalele exemple în dezbaterea PE privind ingerințele străine și scutul democrației
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 și situația din exclava Ceuta în urma unui aflux migratoriu fără precedent au fost principalele exemple folosite de eurodeputați pentru a ilustra atât pericolul imixtiunilor străine, cât și efectul creșterii autorită
New York, Londra și Paris, în fruntea clasamentului celor mai bune orașe (Oxford Economics)
New York, Londra și Paris ocupă primele trei poziții în Indicele Global al Orașelor pentru 2026 al Oxford Economics, publicat marți, care plasează capitala României, București, pe poziția 214 într-un clasament care include 1.000 de orașe. Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose (California), Tokyo și Zurich completea
Democrația din SUA, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii (raport International IDEA)
Democrația din Statele Unite a cunoscut un declin semnificativ în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de veac, a avertizat Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) în raportul său anual de marți. Raportul, intitulat 'Starea democrației la nivel mondial 2026: Democrația într-o eră
Raportorul PE pentru bugetul multianual avertizează statele membre că nu vor putea impune orice compromis legislativului UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a avertizat luni Consiliul că nu va putea impune orice compromis între statele membre legislativului comunitar, afirmând că în prezent influența
Siegfried Mureșan: Dacă situația de blocaj nu e depășită, alegerile anticipate ar putea să devină o necesitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), varianta de premier propusă de PNL, USR și UDMR, a declarat luni, la Strasbourg, că este posibil ca alegerile anticipate să devină o necesitate, în cazul în care situația de blocaj pentru formarea unui nou guvern nu va fi depășită în următoare
Ambasadorul României la Chișinău, în vizită la Portul Giurgiulești: 'Este mai mult decât un punct de tranzit'
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a vizitat joi Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care îl descrie drept un obiectiv strategic pentru Republica Moldova și întreaga regiune. 'Într-un context regional marcat de provocări majore, Portul Giurgiulești este mai mult decâ
Membrii Comisiei speciale a PE pentru criza locuințelor în UE vin în misiune la București, anunță eurodeputata Georgiana Teodorescu
Eurodeputații Comisiei speciale pentru criza locuințelor în Uniunea Europeană vin la București în perioada 26-28 octombrie, a anunțat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS și singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice pe dosarul crizei locuințelor din poziția de raportor din umbră al Grupului ECR, într-un comun
Hadja Lahbib vizitează România și Republica Moldova pentru discuții despre mecanismele europene de protecție civilă
Comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, vine joi, 10 septembrie, la București, unde va discuta cu președintele Nicușor Dan, cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu secretarul de stat Raed Arafat despre pregătirea Europei pentru situații de criză și despre rolul României în mecanismele europene de protecț
Ambasadoarea Carmen-Ileana Mihălcescu, în vizită în Creta, unde navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand' se aflau în portul Souda
Ambasadoarea României în Grecia, Carmen-Ileana Mihălcescu, a efectuat în perioada 4-7 septembrie o vizită în Creta, unde în aceleași zile s-au aflat, în portul Souda, navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand'. Vizita a urmărit consolidarea cooperării dintre România și Grecia, atât în plan militar și de
Soluțiile pentru siguranța copiilor în mediul online, analizate la Chișinău, în prezența Maiei Sandu și a Mirabelei Grădinaru
Provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții în contextul evoluțiilor digitale rapide și soluțiile care pot fi implementate pentru a asigura protecția acestora în mediul online au fost analizate joi, la Chișinău, în cadrul unei Conferințe internaționale dedicate siguranței online și impactului mediului digital asupra sănătății mintal
CoE: Progrese în România în prevenirea relelor tratamente la poliție și în închisori; îngrijorare cu privire la condițiile precare de detenție și supraaglomerarea
Autoritățile române au făcut progrese semnificative în combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor deținute de poliție și în unitățile penitenciare, se arată într-un raport al Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi, care atrage totuși atenția că, în continuare, condițiile de detenție rămân foa
Zelenski acuză Rusia că a avariat intenționat un punct de trecere al frontierei dintre Ucraina și România
Rusia își continuă campania împotriva infrastructurii logistice ucrainene, iar în atacul masiv din noaptea de luni spre marți, cu 'un număr semnificativ' de rachete și drone cu motor cu reacție, a provocat intenționat pagube la un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe p
Elveția: O persoană arestată după un incendiu într-un imobil soldat cu 4 morți, între care doi români
O persoană a fost plasată în arest preventiv în Elveția după un incendiu care s-a soldat cu patru morți, dintre care doi români, în urmă cu zece zile, la Thusis, în estul țării, a anunțat luni justiția, relatează AFP. Acest incendiu a izbucnit în noaptea de 20 spre 21 august în imobilul în care s