Ţările UE au rămas în urmă în privinţa obiectivului de scădere a emisiilor, atenţionează Comisia Europeană
Ţările Uniunii Europene au rămas în urmă în privinţa obiectivului de scădere a emisiilor, iar în lipsa unor politici mai ferme în acest sens, riscă să rateze acest obiectiv, a avertizat luni Comisia Europeană, transmite Reuters.
Măsurile prevăzute în planurile naţionale ale statelor UE privind combaterea schimbărilor climatice ar duce per total la o scădere netă a emisiilor de gaz cu efect de seră cu 51% până în 2030, ceea ce ar însemna neîndeplinirea obiectivului stabilit legal de reducere a emisiilor cu 55%, potrivit unei evaluări a executivului european.
Statele se îndreaptă, general vorbind, în direcţia cea bună, în condiţiile în care emisiile în UE sunt în scădere din 1990, iar instalaţiile de energie regenerabilă au luat avânt, dar progresele în aceste două aspecte nu sunt suficient de rapide pentru a răspunde ambiţiilor Europei în privinţa climei.
Arderea combustibililor fosili reprezintă principala sursă de emisii de gaz cu efect de seră în Europa, la fel ca pe plan global.
Ţările UE şi aproape 100 de alte ţări ar fi vrut un acord global de eliminare progresivă a combustibililor fosili la recentul summit COP28 privind clima, care s-a încheiat însă cu un compromis mai slab asupra unei "tranziţii" către eliminarea acestora.
Comisia Europeană notează că toate ţările Uniunii au început să diminueze folosirea combustibililor fosili, dar unele avansează prea lent şi multe subminează această tranziţie continuând să subvenţioneze astfel de combustibili.
"Combustibilii fosili rămân un obstacol major pentru tranziţia către o energie curată şi o întârziere pentru obiectivele UE privind clima", subliniază Comisia.
Ţări ca Germania şi România planifică să menţină utilizarea cărbunelui şi dincolo de 2030, ceea ce afectează capacitatea acestora de reducere a CO2, deşi Berlinul are în vedere o devansare a eliminării acestuia din 2038 pentru 2030. Comisia a mai menţionat că ţările au nevoie şi de planuri mai solide pentru a-i ajuta pe lucrătorii afectaţi de tranziţia verde.
Planurile actuale ale statelor membre ar putea face ca 39,3% din energia UE să provină din surse regenerabile până în 2030, ceea ce ar însemna un salt semnificativ de la procentul de 22,5% de anul trecut. Totuşi, această cifră ar fi încă sub obiectivul blocului comunitar ca 42,5% din energia sa să vină din surse regenerabile în 2030, obiectiv care vizează să reducă dependenţa Europei de combustibilii fosili din Rusia.
Evaluarea Comisiei s-a referit la planurile naţionale a 21 de state. Austria, Bulgaria şi Polonia nu au prezentat astfel de planuri, iar Belgia, Irlanda şi Letonia au întârziat predarea lor. Planurile finale sunt aşteptate până în iunie 2024.
Alte sectoare în care eforturile de reducere a emisiilor de CO2 nu sunt suficiente sunt transportul, agricultura şi protejarea pădurilor pentru a putea capta mai mult dioxid de carbon, a mai indicat Comisia.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co
Adrian Axinia cere o dezbatere în plenul PE despre continuitatea aprovizionării cu bunuri esențiale în contextul crizei energetice
Șeful delegației AUR în Parlamentul European, Adrian Axinia, a cerut ca plenul PE să dezbată, în regim de urgență, în viitoarea sesiune plenară din aprilie, modul în care se asigură aprovizionarea neîntreruptă cu bunuri esențiale, în special alimente și medicamente în Uniunea Europeană, în contextul actualei crize energ
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București, informează luni, într-un comunicat de presă, direcția de comunicare a executivului de la Chișinău. În cadrul vizitei, Munteanu va participa la Conferința 'Romania Government Roundtable' - eveniment care reunește lideri po
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua vizite separate în România luni și marți
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua, separat, vizite în România în perioada 30-31 martie 2026, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București. Agenda de luni a vizitei Roxanei Mînzatu include întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul








