Comitetul pentru prevenirea torturii al Consiliului Europei a publicat raportul după vizita efectuată în România în 2022

Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi un raport privind România, în urma constatărilor făcute de o delegaţie a sa în timpul vizitei din septembrie 2022, când a examinat tratamentul pacienţilor internaţi în unităţi de psihiatrie şi al persoanelor din centrele de îngrijire rezidenţilor.
Delegaţia CPT a vizitat patru spitale de psihiatrie generală, unde s-a axat pe tratamentul pacienţilor acuţi şi al pacienţilor cronici internaţi pe termen lung. Delegaţia a vizitat şi Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri din judeţul Iaşi şi, de asemenea, pentru prima dată, trei tipuri diferite de centre de asistenţă socială.
Constatările vizitei din 2022 confirmă urgenţa de a acţiona pentru a garanta că toate persoanele din instituţiile psihiatrice beneficiază de condiţii de viaţă decente şi de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. La baza acestor reforme se află necesitatea de a consolida efectivele de personal în toate spitalele vizitate.
În ceea ce priveşte centrele de asistenţă socială, autorităţile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar şi cuprinzător care să reglementeze plasamentul şi şederea rezidenţilor în centrele rezidenţiale, inclusiv situaţiile în care orice restricţii impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate.
Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat raportul detaliat al vizitei, incluzând constatările făcute şi recomandări pentru autorităţi.
Unităţi de psihiatrie
Autorităţile române recunosc faptul că este necesară o reformă fundamentală a sistemului de sănătate mintală pentru a se îndepărta de îngrijirea instituţională şi a se trece de la aceasta la înfiinţarea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri adecvate de sprijin social.
Delegaţia CPT a vizitat spitalele de psihiatrie din Bălăceanca, Botoşani, Obregia (Bucureşti) şi Socola (Iaşi).
În toate spitalele vizitate, pacienţii au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul de îngrijire.
Cu toate acestea, în toate spitalele vizitate, cu excepţia Obregia, au fost consemnate cazuri de presupuse rele tratamente şi abuzuri verbale din partea personalului.
În special în secţia bărbaţi din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoşani, delegaţia a primit numeroase acuzaţii de rele tratamente aplicate pacienţilor (loviuri cu pumnii, palmele, împingere şi strigăte) de către personalul auxiliar.
Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri de îmbunătăţire a formării personalului auxiliar, de creştere a efectivelor de personal din secţie şi de reducerea supraaglomerării, recomandă CPT.
În ceea ce priveşte condiţiile de trai, gradul de decenţă şi calitatea variază în funcţie de secţie în spitalele vizitate.
Ca măsură generală, autorităţile române trebuie să pună în aplicare un program de renovare pentru a ajuta spitalul să reconfigureze saloanele astfel încât fiecare să nu găzduiască mai mult de patru pacienţi.
În plus, s-a constatat o lipsă de personalizare a spaţiilor de locuit pentru pacienţi sau de stimulare vizuală în saloane sau lipsa unei camere de zi în care pacienţii să se poată asocia.
În Secţia 1 a Clinicii de Psihiatrie Botoşani, starea generală de igienă ar trebui îmbunătăţită, iar instalaţiile sanitare modernizate. În mod cumulativ, tratamentul pacienţilor din Salonul 1 al Secţiei 1 ar putea fi considerat, în opinia CPT, drept inuman şi degradant.
CPT reiterează faptul că posibilitatea de a fi în aer liber, de preferinţă într-o zonă verde plăcută, are un impact benefic asupra bunăstării şi recuperării pacienţilor şi ar trebui să fie un drept pentru fiecare pacient.
Obiectivul ar trebui să fie ca toţi pacienţii să beneficieze de acces neîngrădit la aer liber în timpul zilei, cu excepţia cazului în care activităţile de tratament necesită prezenţa lor în secţie. În niciunul dintre spitalele vizitate nu s-a întâmplat acest lucru.
Tratamentul în secţiile Acuţi din spitalele vizitate a fost bazat în principal pe farmacoterapie.
Ar trebui luate măsuri pentru a extinde gama de activităţi psihosociale şi de terapie ocupaţională oferite pacienţilor. În plus, pacienţii ar trebui să fie implicaţi şi consultaţi în elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor lor individuale de tratament.
Deficienţele în ceea ce priveşte resursele de personal subminează grav îngrijirea acordată pacienţilor şi încercările de a oferi activităţi şi, după cum a constatat delegaţia, pot duce la situaţii cu risc ridicat, în ciuda eforturilor reale ale personalului de serviciu.
În toate cele patru spitale vizitate, exista un număr mare de posturi vacante, care ajungeau, de exemplu, la 20% la Spitalul de Psihiatrie din Botoşani.
De asemenea, este necesar să se recruteze personal suplimentar pentru a oferi terapie psihosocială şi ocupaţională.
În plus, personalul auxiliar care lucrează cu pacienţii trebuie să fie selectat cu atenţie şi să beneficieze de o formare adecvată, în special în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea comportamentului agresiv la pacienţii cu tulburări psihiatrice.
În toate cele patru spitale vizitate, principala măsură de imobilizare la care s-a recurs a fost imobilizarea la pat a unui pacient agitat.
CPT consideră că sunt necesare acţiuni pentru a îmbunătăţi garanţiile legate de aplicarea acestei măsuri.
Printre acestea se numără consemnarea completă a măsurii, prezenţa continuă a unui membru al personalului în camera în care persoana este imobilizată şi necesitatea unei şedinţe de informare a pacientului odată ce chingile sunt îndepărtate.
În plus, imobilizarea nu ar trebui să aibă loc în văzul altor pacienţi, iar dacă se consideră necesară imobilizarea unui pacient admis voluntar, iar acesta nu este de acord, ar trebui revizuit statutul juridic al pacientului. Normele de punere în aplicare a Legii privind sănătatea mintală ar trebui revizuite în consecinţă.
În ceea ce priveşte copiii internaţi în centrele de psihiatrie, ar trebui să se pună capăt măsurii de imobilizare forţată la pat, cu chingi, a copiilor agitaţi.
În paralel, autorităţile române ar trebui să se asigure că personalul este instruit în domeniul tehnicilor de contenţionare mecanică şi că secţiile pentru copii dispun de camere de calmare.
La modul general, pacienţii nu trebuie să fie niciodată implicaţi în imobilizarea unui alt pacient.
O examinare atentă a garanţiilor legale aplicate în spitalele vizitate a arătat că, cu excepţia Spitalului de Psihiatrie Obregia, s-au depus toate eforturile pentru a eluda prevederile legii care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienţii pe bază de voluntariat.
Este necesar să se ia măsuri pentru a se asigura că toate spitalele aplică pe deplin dispoziţiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară a pacienţilor.
În plus, trebuie luate măsuri pentru a se asigura că procedurile de internare involuntară funcţionează în mod eficient pentru garantarea drepturilor pacienţilor.
De asemenea, este important ca persoanele internate în unităţi de psihiatrie să primească informaţii complete, clare şi exacte, inclusiv cu privire la dreptul lor de a consimţi sau nu la spitalizare, precum şi la posibilitatea de a-şi retrage ulterior consimţământul.
De asemenea, este necesar să se consolideze garanţiile care reglementează consimţământul la tratament în spital.
La Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, CPT a constatat că pacienţii nu primeau îngrijire şi tratament adecvat.
La momentul vizitei delegaţiei, 452 de pacienţi erau cazaţi în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o capacitate oficială de 251 de paturi.
În toate saloanele erau înghesuite paturi, iar în secţia de internare, o cameră de 24 m2 găzduia 18 pacienţi în nouă paturi.
Condiţiile oferite persoanelor cu tulburări mintale şi dizabilităţi intelectuale, constatate de CPT în acest spital, pot fi considerate ca fiind asimilabile unui tratament inuman şi degradant.
În plus, delegaţia a primit numeroase acuzaţii din partea pacienţilor care afirmau că, uneori, infirmierii îi împingeau, îi pălmuiau şi îi loveau pentru infracţiuni minore sau accidente, sau ca parte a unei intervenţii de imobilizare sau ca pedeapsă în încercarea de a controla pacienţii în secţiile adesea periculoase, agitate şi cu personal insuficient.
Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri pentru a creşte în mod semnificativ numărul de personal din secţii, care să fie instruit şi supravegheat în mod corespunzător, şi măsuri pentru a reduce supraaglomerarea pacienţilor.
Necesităţile de tratament şi de siguranţă ale pacienţilor cu dizabilităţi intelectuale ar trebui revizuite, iar aceşti pacienţi nu ar mai trebui să fie cazaţi împreună cu pacienţii cu tulburări psihice.
Tratamentul s-a bazat în principal pe farmacoterapie şi trebuie luate măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar care să includă oferirea unei game largi de activităţi terapeutice, de reabilitare şi recreative, ca parte a planului de tratament pentru pacienţi.
În ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor de imobilizare, delegaţia a constatat că registrele nu consemnau fiecare caz de imobilizare a unui pacient şi că durata imobilizării putea fi mult mai mare decât timpul înregistrat.
În mai multe secţii, pacienţii cu dizabilităţi de învăţare erau legaţi de pat sau de un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic.
Trebuie să se pună în aplicare o politică şi o abordare cuprinzătoare în ceea ce priveşte imobilizarea, supravegherea şi controlul necesare, ţinând cont de recomandările CPT.
De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a consolida garanţiile juridice şi de altă natură, cum ar fi consimţământul la tratament, informarea pacienţilor şi procedurile de reclamaţie.
CPT detaliază, de asemenea, mai multe deficienţe sistemice în ceea ce priveşte abordarea medico-legală a sănătăţii mintale în România, toate acestea contribuind la îngrijirea şi tratamentul inadecvat al pacienţilor.
Printre acestea se numără lipsa diferenţierii graduale a nevoilor de securitate ale pacienţilor, lipsa unui plan de îngrijire pentru pacienţii cu tulburări mintale şi necesitatea de a înfiinţa facilităţi de sprijin pentru reabilitare şi integrare şi de a dezvolta apoi o îngrijire psihiatrică comunitară adecvată.
Centre de asistenţă socială
Delegaţia a vizitat, în premieră, Centrele de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică de la Costâna şi Sasca Mică, judeţul Suceava, Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Dizabilităţi de la Păstrăveni, judeţul Neamţ, şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de la Mirceşti, judeţul Iaşi.
Delegaţia nu a primit nicio acuzaţie şi nu a găsit niciun alt indiciu de rele tratamente aplicate deliberat rezidenţilor de către personalul din centrele rezidenţiale vizitate.
Dimpotrivă, mulţi rezidenţi au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată, ceea ce este deosebit de lăudabil având în vedere provocările cu care se confruntă datorită numărului redus de personal.
Atitudinea plină de grijă şi angajamentul personalului au fost vizibile în special în centrele Costâna şi Păstrăveni.
În ceea ce priveşte condiţiile de trai, în toate centrele vizitate, rezidenţii au fost cazaţi în dormitoare care erau în general curate, bine iluminate şi ventilate corespunzător; cu toate acestea, starea de întreţinere a blocurilor de cazare varia considerabil.
În special, condiţiile din Casa Oscar din Centrul Sasca Mică nu erau acceptabile pentru o unitate de îngrijire rezidenţială.
Efectivele de personal din unitate (în principal asistente medicale şi infirmiere) nu erau pe deplin suficiente pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenţi dependenţi aflaţi în responsabilitatea lor.
Ar trebui, de asemenea, să crească numărul de personal multidisciplinar care ar putea oferi rezidenţilor un aport psiho-social, ocupaţional şi recreativ.
CPT a observat că majoritatea personalului din cadrul unităţilor (cu excepţia notabilă a Centrului Păstrăveni) nu primise nicio formare specializată şi, prin urmare, nu avea cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a îngriji persoanele cu dizabilităţi intelectuale moderate şi severe, în special în ceea ce priveşte limbajul semnelor şi alte forme de sprijin pentru comunicare, sprijinul în luarea deciziilor şi prevenirea şi gestionarea comportamentelor dificile.
A fost pozitiv faptul că izolarea şi imobilizarea mecanică a rezidenţilor nu au fost, în general, practicate în centrele vizitate, întrucât rezidenţii cu tulburări grave şi cei agitaţi erau transferaţi cu promptitudine la un spital de psihiatrie.
Deşi toţi rezidenţii erau consideraţi în mod oficial ca fiind admişi voluntar, doar câţiva dintre ei puteau părăsi centrele pe cont propriu, fără a fi însoţiţi de un membru al personalului sau de o persoană autorizată (cum ar fi un membru al familiei sau un tutore). În plus, niciunul dintre rezidenţii din cele patru centre vizitate nu era liber să părăsească instituţia, în mod permanent, de bunăvoie.
În opinia CPT, aceşti rezidenţi ar trebui să fie priviţi ca fiind privaţi de facto de libertate. Cu toate acestea, plasarea şi şederea lor în centrele rezidenţiale nu a fost pe deplin însoţită de garanţii adecvate.
Autorităţile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar şi cuprinzător care să reglementeze plasamentul şi şederea rezidenţilor în centrele rezidenţiale (inclusiv situaţiile în care orice restricţii impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate).
CPT a luat act de dezinstituţionalizarea în curs a persoanelor cu dizabilităţi şi de adoptarea Legii şi a Strategiei naţionale privind dezinstituţionalizarea şi a invitat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale să colaboreze îndeaproape cu Ministerul Sănătăţii pentru a dezvolta în continuare, în comun, o gamă completă şi adecvată de îngrijire rezidenţială, de zi şi ambulatorie pentru persoanele cu tulburări mintale din comunitate. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ungaria: Un oficial guvernamental le cere autorităților române să ia 'măsuri decisive împotriva faptelor antimaghiare'
Secretarul de stat ungar pentru politicile privind comunitățile maghiare din afara țării, Lorinc Nacsa, a făcut apel vineri la autoritățile române să ia 'măsuri decisive' împotriva faptelor anti-maghiare, informează MTI. Nacsa a amintit într-o postare pe Facebook că în urmă cu câteva zile la Cluj au fost b
Raport al TikTok despre alegerile din România: amenințări constatate, măsuri luate și colaborarea cu autoritățile naționale și ale UE
Un raport elaborat de TikTok în calitate de semnatar al Codul de conduită privind dezinformarea, în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene, prezintă amenințările observate în legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România, măsurile luate în perioada premergătoare alegerilor și
Parlamentul European a dat undă verde desemnării lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a dat marți undă verde desemnării Lucian Romașcanu, nominalizat de guvernul român, ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE). Eurodeputații au susținut numirea sa cu 437 voturi pentru, 128 împotrivă și 92 abținer
Franța: Condamnarea lui Marine Le Pen 'nu este o decizie politică', afirmă procurorul general
'Justiția nu este politică, această decizie nu este una politică, ci judiciară, dată de trei judecători independenți și imparțiali', a declarat marți unul dintre cei mai înalți doi magistrați ai Franței, Remy Heitz, ca reacție la criticile împotriva condamnării cu o zi în urmă a liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, relatează France Press
Un expert face apel la un proces electoral pe deplin incluziv și fără excluderi arbitrare în România
România trebuie să se asigure că procesul electoral este pe deplin incluziv, a afirmat luni un expert independent în drepturile omului, după recenta descalificare a unuia din principalii candidați la președinție, informează un comunicat al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. 'Deși sta
România și Coreea de Sud vor să-și intensifice cooperarea în industria armamentului
Șeful agenției de achiziții publice pentru apărare din Coreea de Sud a discutat cu oficiali români despre planurile țării noastre de a achiziționa noi echipamente militare și despre întărirea cooperării în industria armamentului în cadrul unei vizite efectuate săptămâna trecută în România, a informat luni biroul oficialului s
Studenți de la Bucharest Business School, în vizită la Bruxelles pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt
Pentru al doilea an consecutiv, programul de masterat în Business Intelligence (BI) de la Bucharest Business School (BBS), parte a Academiei de Studii Economice din București (ASE), a inclus o vizită de studiu la Bruxelles, concepută pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt. Sub conducerea profesoarei Corina Mur
Noi acuzații la adresa lui Andrew Tate: O fostă iubită îl dă în judecată în SUA pentru agresiune sexuală
Controversatul influencer britanic de pe social media Andrew Tate se confruntă cu un nou proces, de această dată în Statele Unite, o fostă iubită acuzându-l de agresiune sexuală și acte de violență, transmit sâmbătă PA Media și dpa. Avocații care îl reprezintă pe Tate, care se confruntă, de asemenea, cu acuzații de abuz
România/Alegerile locale din 2024: Recurgerea la ordonanțe de urgență în materie electorală, doar în mod excepțional (Congresul Consiliului Europei)
România ar trebui să se abțină de la a face modificări substanțiale ale cadrului legal cu puțin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu referire
Daniel Buda, despre afacerea Huawei: Nu am avut cunoștință că în spatele scrisorii ar putea exista o acțiune ilegală
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a declarat miercuri că nu a avut niciun moment cunoștință că în spatele scrisorii despre care publicația Politico scrie că este vizată de o anchetă a procurorilor belgieni vizând obținerea de foloase necuvenite de la Huawei ar putea exista vreo acțiune ilegală și susține că a semnat-o gândindu-se exclusiv la necesitatea
Procurorii belgieni anchetează dacă Huawei a plătit pentru o scrisoare semnată de opt foști și actuali eurodeputați (Politico)
Procurorii belgieni investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține, în 2021, o scrisoare elaborată și semnată de opt eurodeputați care apăra interesele gigantului tehnologic din China, potrivit unor documente judiciare consultate de
Comisia Europeană prezintă miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore
Comisia Europeană (CE) își va prezenta miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore, care pot varia de la un accident nuclear la război, atacuri asupra infrastructurii critice sau pandemii, informează marți EFE. Vicepreședinta executivă a CE pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregăt
Amenințarea rusă în Europa nu este teoretică, avertizează ministrul francez de externe, amintind de alegerile din România
Amenințarea unei agresiuni ruse în Europa 'nu este una teoretică', a avertizat marți ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, după ce emisarul președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că nu crede într-o astfel de eventualitate, relatează France Presse. În acest sens, șe
SUA suspendă oficial intrarea României în Programul Visa Waiver
Guvernul american revizuiește recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerințelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunțat marți Departamentul pentru Securitate Internă al SUA. În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sis
Parchetul rus, sesizat în legătură cu o pretinsă 'imixtiune a României' în afacerile interne ale Rusiei
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General și Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi 'acțiuni ostile ale autorităților române față de Federația Rusă', potrivit agenției oficiale de presă ruse TASS. Un anunț în aces