Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument financiar nou ce funcționează complet diferit față de fondurile europene tradiționale și care grupează investiții și reforme, dar este clar că pentru ca el să poată fi bine implementat este nevoie de mai mult timp pentru proiectele viabile, a declarat marți, pentru AGERPRES, eurodeputatul Siegfried Mureșan (grupul PPE), co-raportor al Parlamentului European pentru evaluarea MRR.

Eurodeputații vor dezbate marți și vor supune la vot miercuri posibilitatea extinderii finanțării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul a fost adoptat în luna mai de Comisia pentru bugete (BUDG) și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) cu 63 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și șase abțineri. Celălalt co-raportor în acest dosar este eurodeputatul român Victor Negrescu (grupul S&D).

''Banii sunt plătiți doar dacă sunt îndeplinite anumite ținte și jaloane ce țin în principal de implementarea unor reforme. Toate statele membre au avut nevoie de timp pentru a pune pe picioare planurile naționale de redresare și reziliență și pentru a absolvi fondurile ce li se cuvin. Până în momentul de față, aproximativ 48% dintre plăți au fost efectuate, în cazul României 38% - deci noi suntem puțin sub media Uniunii Europene la suma de bani primită'', a explicat Mureșan.

Potrivit acestuia, propunerea Parlamentului European este ca, după data de 31 august 2026 proiectele mature, viabile, eligibile și acceptate de Comisia Europeană, să primească o durată adițională de 18 luni pentru a putea fi implementate.

''Aceasta este propunerea Parlamentului European ce va fi adoptată mâine cu largă majoritate în plenul PE. Însă prin această propunere a Parlamentului European nu se modifică încă legislația europeană. Legislația europeană se poate modifica doar la propunerea Comisiei Europene, cu majoritate calificată în Consiliu și cu majoritate în Parlamentul European. Ca atare, avem nevoie de o propunere din partea Comisiei Europene. Aceasta nu a făcut până acum o propunere legislativă și în momentul de față Comisia Europeană prioritizează accelerarea implementării. Acest lucru este corect, dar e evident că oricât de mult ne-am dori, niciun stat membru nu va reuși să își absoarbă toți banii din PNRR într-un an de zile. În plus, nici Comisia Europeană nu va avea capacitatea să evalueze atât de multe cereri de plată într-un an de zile'', a insistat eurodeputatul român în declarația pentru AGERPRES.

Totuși, el a ținut să precizeze că deocamdată această prelungire nu a devenit literă de lege.

Referitor la proiectele prevăzute în PNRR și care nu încep (până la 31 august 2026) sau la cele care nu se vor încadra în în termene nici chiar în cazul unei prelungiri, ele pot fi continuate din alte surse, de exemplu din fonduri guvernamentale, sau pot fi finanțate din alte categorii de fonduri europene, cum sunt cele din politica de coeziune.

În opinia lui Siegfried Mureșan, evaluarea de până acum asupra MRR arată că legătura dintre reforme și investiții e prea slabă și că, în viitor, dacă vor exista astfel de condiționări între reforme și investiții, ele vor trebui să fie mai precise.

De asemenea, implicarea autorităților locale și regionale a fost diferită de la stat la stat, dar în principiu a fost prea slabă, a explicat eurodeputatul.

''În plus, fiind vorba despre un mecanism european, noi ne-am dorit proiecte transfrontaliere care să aibă o valoare adăugată europeană, să finanțăm proiecte mari care să ajute mai multe state membre ale Uniunii Europene. Din păcate, fiecare stat membru a prezentat un PNRR ce se gândește doar la agenda națională. Așadar, proiecte de interconectare energetică care să ne facă mai siguri, să reducă dependența energetică de Rusia și așa mai departe au fost prea puține și aceasta este una dintre concluzii'', a încheiat Mureșan. AGERPRES/(A - editor: Florin Ștefan. editor online: Irina Giurgiu)