Raport MCV/România: Evoluţiile privind reforma justiţiei în primele luni din 2019, motiv de preocupare majoră

Evoluţia situaţiei privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în România în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisia Europeană, care în mai 2019 a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, adoptat marţi de Colegiul Comisarilor.
Raportul publicat marţi face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisia Europeană. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autorităţile române.
În raport se constată că, în perioada scursă de la ultimul raport, Comisia Europeană a fost nevoită să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.
''Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV'', relevă comunicatul executivului comunitar referitor la raport.
Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări şi în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport.
''Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru'', mai arată comunicatul Comisiei Europene.
Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susţinute ale României de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român şi al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului şi aşa cum a subliniat şi Consiliul, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României.
În ianuarie 2017, Comisia Europeană a realizat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existenţă a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent şi a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi fost suficiente pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea recomandărilor respective într-o manieră ireversibilă, dar şi de condiţia ca evoluţia situaţiei să nu invalideze progresele realizate.
Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat şi o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleaşi preocupări au fost exprimate şi de Consiliu.
În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV şi au fost formulate opt recomandări suplimentare.
Raportul a îndemnat instituţiile-cheie din România să îşi demonstreze angajamentul ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să restabilească capacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluţie în care invocă necesitatea cooperării şi riscurile la adresa statului de drept. În concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.
La 1 ianuarie 2007, data aderării Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană, în ambele state membre persistau unele deficienţe în domeniile reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei, iar, în cazul Bulgariei, şi în domeniul combaterii criminalităţii organizate. Aceste deficienţe puteau reprezenta un obstacol în calea aplicării eficace a legislaţiei, a politicilor şi a programelor Uniunii Europene şi îi puteau împiedica pe cetăţenii bulgari şi români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetăţeni ai UE.
Prin urmare, Comisia Europeană a instituit Mecanismul de Cooperare şi de Verificare pentru a sprijini Bulgaria şi România în eforturile lor de remediere a acestor deficienţe şi pentru a verifica periodic progresele înregistrate de cele două ţări în raport cu obiective de referinţă specifice stabilite în acest scop. Aceste obiective de referinţă sunt interconectate şi ar trebui să fie considerate drept expresia unui angajament politic pe termen lung al celor două ţări faţă de propriii cetăţeni şi faţă de celelalte state membre. Procesul de monitorizare în cadrul MCV a reprezentat, alături de oportunităţile oferite de fondurile UE şi implicarea constructivă a Comisiei Europene şi a numeroase state membre, un sprijin preţios pentru a încuraja, a face să avanseze şi a consolida reformele în Bulgaria şi România.
MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate cele şase obiective de referinţă care se aplică Bulgariei şi toate cele patru obiective de referinţă care se aplică României. Viteza procesului va depinde de cât de repede vor fi capabile Bulgaria şi România să îndeplinească aceste recomandări în mod ireversibil şi să evite evoluţiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate.
În actele de aderare, care reprezintă temeiul juridic al deciziilor privind MCV, se prevede: "Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga măsurile de salvgardare [MCV] şi ţine seama în mod adecvat de eventualele observaţii ale Consiliului în această privinţă." Prin urmare, atunci când Comisia Europeană consideră că obiectivele de referinţă au fost îndeplinite pe deplin, aceasta poate ajunge la concluzia că este posibilă revocarea MCV.
Cele patru obiective de referinţă din cadrul MCV pentru România sunt:
1.Garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţilor şi a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evoluţiilor şi evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală;
2.Înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale, competentă să adopte decizii obligatorii pe baza cărora să se aplice sancţiuni disuasive;
3.Consolidarea progreselor realizate, concomitent cu realizarea în continuare a unor anchete profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi
4.Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citiţi şi:
Raport MCV: În România, prevenirea corupţiei continuă să fie îngreunată de evoluţiile politice
Rapoartele MCV pe Justiţie pentru România: 2007-2018 (cronologie)
Birchall: Raportul MCV este critic; au fost îndeplinite doar două recomandări
Orban: Să punem în practică recomandările din MCV
Dăncilă: MCV ''arată discriminare pentru România şi Bulgaria faţă de celelalte state membre''
DNA: Raportul MCV remarcă faptul că atacurile împotriva ICCJ şi DNA au avut un impact negativ
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Funeralii Papa Francisc/ Medalia vizitei papei Francisc în România, depusă în sicriul său
Medalia vizitei papei Francisc în România a fost depusă în sicriul său la ceremonia de închidere a sicriului cu trupul neînsuflețit desfășurată vineri seara. Ceremonia a inclus ritul impresionant al acoperirii feței lui Francisc, primul papă iezuit din istoria Bisericii. În sicriu, a fost depusă o punguță cu monedele și meda
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a reținut un cetățean român pe care îl acuză de activități de spionaj în favoarea Ucrainei
Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) din Soci, regiunea Krasnodar, a reținut un cetățean român, născut în 2002, despre care susține că este implicat în activități de spionaj în favoarea serviciilor speciale din Ucraina. FSB afirmă în anunțul publicat vineri pe site-ul său că, în vara anul
România și R. Moldova lansează construcția primului pod rutier peste Prut din ultimele șase decenii
Republica Moldova și România marchează împreună, sâmbătă, lansarea construcției primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimele șase decenii - Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul 'Podul de Flori'. Podul va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni (R.
Furt artefacte românești/ Poliția olandeză arestează alți doi suspecți
Poliția olandeză a arestat miercuri alți doi suspecți în ancheta privind furtul de obiecte de artă de la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, conform politie.nl. Unul d
Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, va vizita România
Comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, se va deplasa la București și Oradea, în perioada 24-25 aprilie, anunță Reprezentanța Comisiei Europene. Vizita înaltului oficial va fi axată pe îmbunătățirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților
BTA/ Bulgaria și România îmbogățesc UE cu regiunea fertilă Dobrogea, spune directorul general al BTA
Odată cu aderarea Bulgariei și României la UE, Uniunea a câștigat una dintre cele mai fertile regiuni ale Europei - Dobrogea - a declarat directorul general al BTA, Kiril Vălcev, în cadrul unei conferințe locale desfășurate marți la Dobrici. Evenimentul a făcut parte din proiectul BTA 'Europa în Balcani: capacitatea de coeziune'.
România, prezentă la European Culture Street, eveniment ce deschide Sezonul Cultural Chengdu-Europa
România a fost prezentă la manifestarea European Culture Street, eveniment anual emblematic de diplomație publică, sub egida Uniunii Europene, care a marcat deschiderea Sezonului Cultural Chengdu-Europa, organizat de către autoritățile locale chineze, în colaborare cu o serie de consulate și ambasade ale Statelor membre UE. Ediția
Paul al României, vizat de un mandat de arestare, pus în libertate la Paris (AFP)
Prințul Paul al României, vizat de un nou mandat de arestare european emis de autoritățile de la București, care cere extrădarea lui pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea, a fost pus în libertate miercuri de Curtea de Apel din Paris, relatează AFP. Paul Philippe al României, în vârstă de 76 de ani, a fost reținut la dom
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu congresmanul Mark Green
Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu congresmanul republican Mark Green, președintele Comitetului pentru Securitate Internă, care gestionează inclusiv problematica Visa Waiver, și membru al Comitetului Afaceri Externe în Camera Reprezentanților. 'Am vorbit despre cooperarea bun
Spania: Garda Civilă a dezmembrat o rețea ce aducea ilegal migranți din Maroc via România
Garda Civilă spaniolă a anunțat că a dezmembrat o rețea care a transportat ilegal între 1.000 și 2.500 de marocani în Spania via România, fiecare persoană trebuind să plătească 3.000 de euro pentru călătorie, relatează duminică AFP. Patru persoane care conduceau rețeaua din Spania au fost arestate în provincia Murcia, d
Siegfried Mureșan, la Chișinău: Avem o președintă pro-europeană în Republica Moldova și este esențial să avem un președinte pro-european în România
Alegerile prezidențiale din Romania sunt importante pentru libertatea și viitorul european al Republicii Moldova, au declarat în cadrul unei conferințe de presă comune la Chișinău președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, și Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), transmite Radio Chișinău.
Acord de cooperare între agențiile de presă AGERPRES și MOLDPRES
Agenția publică de presă MOLDPRES din Republica Moldova a încheiat un Acord de colaborare cu agenția AGERPRES din România, iar documentul prevede schimbul și difuzarea reciprocă a știrilor, articolelor, imaginilor și informațiilor actuale de interes public. De asemenea, prin intermediul acestuia, instituțiile își propun să colaboreze eficient
Șofer român, condamnat în Franța pentru trafic de cocaină
Un șofer român a fost condamnat joi de un tribunal francez la o amendă de peste 25 de milioane de euro și o pedeapsă de zece ani de închisoare după descoperirea a 438 de kilograme de cocaină în camionul său, a anunțat parchetul, relatează AFP. El a fost condamnat pentru 'transport, deținere, import' de cocaină, 'a
CJUE: Un stat membru UE nu poate refuza un mandat de arestare dacă procesul penal se află încă pe rol
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat joi în favoarea instanței naționale spaniole, hotărând că un stat membru în care locuiește o persoană urmărită nu poate refuza să execute un mandat european de arestare emis pentru a asigura prezența persoanei respective într-un proces penal aflat pe rol, informează EFE.
Diana Stroia, prima româncă învestită High Sheriff în Regatul Unit
Românca Diana Stroia a fost învestită în rolul de High Sheriff al regiunii West Glamorgan din Țara Galilor, fiind pentru prima dată când un cetățean român este numit în această funcție onorifică, cu tradiție de peste 1.000 de ani în sistemul britanic, a informat joi într-un comunicat de presă platforma RePatriot.