Raport MCV: În România, prevenirea corupţiei continuă să fie îngreunată de evoluţiile politice

Deşi bilanţul realizărilor în materie de combatere a corupţiei la nivel înalt din România este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a avut un impact nefavorabil, consemnează cel mai recent raport din cadrul MCV în ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, al treilea dintre cele patru Obiective de referinţă pentru care este monitorizată ţara noastră.
Raportul adoptat marţi de Colegiul Comisarilor întrunit la Strasbourg califică în acest context drept "salutar" faptul că, în iunie a.c., Camera Deputaţilor şi-a modificat regulamentul de procedură în ceea ce priveşte urmărirea penală a membrilor sau foştilor membri ai guvernului care sunt deputaţi şi precizează că executivul european "aşteaptă cu interes" punerea în aplicare a acestor schimbări, inclusiv din perspectiva recomandării ca autorităţile judiciare şi societatea civilă să fie implicate în dezbatere, încurajând şi Senatul României să adopte un regulament similar.
Pe de altă parte, legile modificate ale justiţiei au prevăzut schimbarea bruscă a cerinţelor în materie de vechime în funcţie, care s-a reflectat negativ asupra capacităţii DNA de a-şi desfăşura activitatea, iar gestionarea eficace a cazurilor de corupţie la nivel înalt a fost, de asemenea, afectată negativ de faptul că responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferată Secţiei speciale, care este competentă să ancheteze nu numai infracţiunile comise de magistraţi, ci şi infracţiunile conexe comise de alte persoane, se precizează în raport.
Documentul, publicat pe site-ul Comisiei Europene, constată în egală măsură că riscul identificat în noiembrie 2018 ca Secţia specială să fie utilizată pentru a schimba cursul dosarelor de corupţie la nivel înalt şi pentru a face presiuni asupra magistraţilor "s-a materializat" şi că, deşi persoana numită la conducerea interimară a DNA a reuşit să menţină activitatea instituţiei, caracterul temporar al numirilor interimare "adaugă un element de incertitudine şi vulnerabilitate".
Raportul aminteşte şi de faptul că la începutul acestui an "s-a analizat oportunitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă care, dacă ar fi fost adoptată, ar fi permis redeschiderea tuturor dosarelor de corupţie la nivel înalt care fuseseră închise de ÎCCJ printr-o hotărâre definitivă din 2014 până în prezent", notând că, deşi adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost împiedicată pe fondul criticilor interne şi internaţionale la adresa propunerii, "ar fi important ca autorităţile române să abandoneze obiectivele urmărite printr-o astfel de măsură şi să clarifice faptul că nu este nevoie să se adopte legislaţie care să aibă efecte asupra cauzelor încheiate, ulterioară deciziilor Curţii Constituţionale, reafirmându-şi totodată angajamentul de a lupta în mod eficace împotriva corupţiei".
Raportul avertizează în context că deciziile Curţii Constituţionale au un impact direct asupra cauzelor de corupţie la nivel înalt aflate pe rolul instanţelor, putând duce la întârzieri şi la redeschiderea proceselor şi chiar au permis, în anumite condiţii, redeschiderea mai multor cauze definitive. Potrivit documentului, această situaţie ar putea avea "consecinţe ce nu se pot prevedea încă pe deplin", dar ale căror "reverberaţii negative clare asupra procesului de justiţie au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupţiei" - cu atât mai mult cu cât, scrie raportul, au coincis cu modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, care nu au ţinut cont de recomandarea din noiembrie 2018 privind necesitatea compatibilităţii cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de combatere a corupţiei.
În ciuda faptului că atât DNA, cât şi ÎCCJ au continuat să ancheteze şi să sancţioneze corupţia la nivel înalt şi să dea dovadă de profesionalism în circumstanţe foarte dificile, atacurile la adresa activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibila atingere adusă autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive ridică semne de întrebare cu privire la caracterul durabil al rezultatelor României în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, se insistă în documentul de la Bruxelles, care conchide că, în pofida unor evoluţii pozitive recente, recomandarea 10 a Comisiei - privind adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie - nu mai poate fi considerată suficientă pentru îndeplinirea Obiectivului de referinţă nr. 3 de combatere a corupţiei la nivel înalt.
În ce priveşte Obiectivul de referinţă nr. 4 - ''Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale'' - , raportul notează că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) este acum pe deplin operaţională şi a continuat să îşi dezvolte activitatea, pe care o prezintă cu claritate în rapoartele sale anuale, fiind "un exemplu pozitiv al modului în care analiza atentă a bunelor practici din alte state membre (Belgia, Franţa, Italia şi Ţările de Jos) şi nu numai a contribuit la construirea unui model de succes".
Pe de altă parte, Comisia consideră că, "deşi autorităţile române raportează continuarea măsurilor şi a activităţilor de prevenire a corupţiei în ministerele centrale şi în instituţiile publice care activează în domenii vulnerabile, inclusiv în domeniul educaţiei, în cadrul ministerului de interne şi al finanţelor, prevenirea corupţiei nu a fost considerată o prioritate politică importantă". În acelaşi timp, a notat executivul european, cu toate că Parchetul General a continuat să asigure urmărirea penală eficace a infracţiunilor de corupţie care nu se încadrează în domeniul de competenţă al DNA, presiunea la care sunt supuse aceste instituţii-cheie şi modificările legislative în vigoare sau adoptate de Parlament au avut, în mod inevitabil, un impact negativ asupra luptei împotriva corupţiei, nu în ultimul rând prin transmiterea unui semnal contradictoriu în ceea ce priveşte sprijinul politic pentru continuarea acţiunilor de prevenire şi de sancţionare a corupţiei. Acestea includ modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, precum şi cele aduse cadrului de integritate, ale căror efecte riscă să se reverbereze la toate nivelurile administraţiei publice, se atenţionează în document.
Comisia îşi reiterează în acest context concluzia din noiembrie 2018, şi anume că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se înregistra progrese în vederea îndeplinirii acestui obiectiv de referinţă, amintind din nou că prevenirea corupţiei este îngreunată de evoluţiile politice, care subminează credibilitatea progreselor.
Comisia se declară îngrijorată "în mod special" şi de două propuneri referitor la Obiectivul de referinţă nr. 2: ''Cadrul de integritate şi Agenţia Naţională de Integritate", propuneri ce intră în vigoare în acest an şi care ar putea "contribui la menţinerea unui peisaj juridic fragmentat" în materie de integritate.
Propunerile vizate de raport sunt cea care stabileşte un termen de prescripţie de trei ani pentru faptele ce determină existenţa stării de conflict de interese ori de incompatibilitate şi cea care modifică regimul sancţiunilor aplicate pentru conflictul de interese în cazul aleşilor locali, introducând unul mai puţin exigent decât cel actual şi care în opinia ANI nu permite aplicarea unor sancţiuni disuasive. Comisia consideră că evoluţiile legislative cu privire la legislaţia în materie de integritate vor trebui clarificate pentru a se evita riscul ca sancţiunile disuasive să nu mai poată fi aplicate în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, ceea ce ar constitui un regres în ceea ce priveşte Obiectivul de referinţă nr. 2 şi că prin urmare acest obiectiv nu este încă îndeplinit.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citiţi şi:
Rapoartele MCV pe Justiţie pentru România: 2007-2018 (cronologie)
Birchall: Raportul MCV este critic; au fost îndeplinite doar două recomandări
Orban: Să punem în practică recomandările din MCV
Dăncilă: MCV ''arată discriminare pentru România şi Bulgaria faţă de celelalte state membre''
DNA: Raportul MCV remarcă faptul că atacurile împotriva ICCJ şi DNA au avut un impact negativ
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ungaria: Un oficial guvernamental le cere autorităților române să ia 'măsuri decisive împotriva faptelor antimaghiare'
Secretarul de stat ungar pentru politicile privind comunitățile maghiare din afara țării, Lorinc Nacsa, a făcut apel vineri la autoritățile române să ia 'măsuri decisive' împotriva faptelor anti-maghiare, informează MTI. Nacsa a amintit într-o postare pe Facebook că în urmă cu câteva zile la Cluj au fost b
Raport al TikTok despre alegerile din România: amenințări constatate, măsuri luate și colaborarea cu autoritățile naționale și ale UE
Un raport elaborat de TikTok în calitate de semnatar al Codul de conduită privind dezinformarea, în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene, prezintă amenințările observate în legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România, măsurile luate în perioada premergătoare alegerilor și
Parlamentul European a dat undă verde desemnării lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a dat marți undă verde desemnării Lucian Romașcanu, nominalizat de guvernul român, ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE). Eurodeputații au susținut numirea sa cu 437 voturi pentru, 128 împotrivă și 92 abținer
Franța: Condamnarea lui Marine Le Pen 'nu este o decizie politică', afirmă procurorul general
'Justiția nu este politică, această decizie nu este una politică, ci judiciară, dată de trei judecători independenți și imparțiali', a declarat marți unul dintre cei mai înalți doi magistrați ai Franței, Remy Heitz, ca reacție la criticile împotriva condamnării cu o zi în urmă a liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, relatează France Press
Un expert face apel la un proces electoral pe deplin incluziv și fără excluderi arbitrare în România
România trebuie să se asigure că procesul electoral este pe deplin incluziv, a afirmat luni un expert independent în drepturile omului, după recenta descalificare a unuia din principalii candidați la președinție, informează un comunicat al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. 'Deși sta
România și Coreea de Sud vor să-și intensifice cooperarea în industria armamentului
Șeful agenției de achiziții publice pentru apărare din Coreea de Sud a discutat cu oficiali români despre planurile țării noastre de a achiziționa noi echipamente militare și despre întărirea cooperării în industria armamentului în cadrul unei vizite efectuate săptămâna trecută în România, a informat luni biroul oficialului s
Studenți de la Bucharest Business School, în vizită la Bruxelles pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt
Pentru al doilea an consecutiv, programul de masterat în Business Intelligence (BI) de la Bucharest Business School (BBS), parte a Academiei de Studii Economice din București (ASE), a inclus o vizită de studiu la Bruxelles, concepută pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt. Sub conducerea profesoarei Corina Mur
Noi acuzații la adresa lui Andrew Tate: O fostă iubită îl dă în judecată în SUA pentru agresiune sexuală
Controversatul influencer britanic de pe social media Andrew Tate se confruntă cu un nou proces, de această dată în Statele Unite, o fostă iubită acuzându-l de agresiune sexuală și acte de violență, transmit sâmbătă PA Media și dpa. Avocații care îl reprezintă pe Tate, care se confruntă, de asemenea, cu acuzații de abuz
România/Alegerile locale din 2024: Recurgerea la ordonanțe de urgență în materie electorală, doar în mod excepțional (Congresul Consiliului Europei)
România ar trebui să se abțină de la a face modificări substanțiale ale cadrului legal cu puțin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu referire
Daniel Buda, despre afacerea Huawei: Nu am avut cunoștință că în spatele scrisorii ar putea exista o acțiune ilegală
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a declarat miercuri că nu a avut niciun moment cunoștință că în spatele scrisorii despre care publicația Politico scrie că este vizată de o anchetă a procurorilor belgieni vizând obținerea de foloase necuvenite de la Huawei ar putea exista vreo acțiune ilegală și susține că a semnat-o gândindu-se exclusiv la necesitatea
Procurorii belgieni anchetează dacă Huawei a plătit pentru o scrisoare semnată de opt foști și actuali eurodeputați (Politico)
Procurorii belgieni investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține, în 2021, o scrisoare elaborată și semnată de opt eurodeputați care apăra interesele gigantului tehnologic din China, potrivit unor documente judiciare consultate de
Comisia Europeană prezintă miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore
Comisia Europeană (CE) își va prezenta miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore, care pot varia de la un accident nuclear la război, atacuri asupra infrastructurii critice sau pandemii, informează marți EFE. Vicepreședinta executivă a CE pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregăt
Amenințarea rusă în Europa nu este teoretică, avertizează ministrul francez de externe, amintind de alegerile din România
Amenințarea unei agresiuni ruse în Europa 'nu este una teoretică', a avertizat marți ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, după ce emisarul președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că nu crede într-o astfel de eventualitate, relatează France Presse. În acest sens, șe
SUA suspendă oficial intrarea României în Programul Visa Waiver
Guvernul american revizuiește recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerințelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunțat marți Departamentul pentru Securitate Internă al SUA. În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sis
Parchetul rus, sesizat în legătură cu o pretinsă 'imixtiune a României' în afacerile interne ale Rusiei
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General și Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi 'acțiuni ostile ale autorităților române față de Federația Rusă', potrivit agenției oficiale de presă ruse TASS. Un anunț în aces