Eurodeputata Renate Weber, din grupul ALDE, a declarat miercuri, la Strasbourg, pentru Agerpres, că înţelege foarte bine că abaterile de la statul de drept, încălcările democratice şi ale drepturilor omului trebuie sancţionate, dar a precizat că nu ştie dacă articolul 7 din Tratatul de la Lisabona este cea mai bună soluţie.

Ea a făcut aceste declaraţii după discursul privind starea uniunii a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, din plenul Parlamentului European, de miercuri, în cadrul căruia şeful executivului comunitar a spus că "articolul 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericol".

"Deci înţeleg foarte bine că aceste abateri de la statul de drept, încălcările democratice şi ale drepturilor omului trebuie sancţionate, nu ştiu dacă articolul 7 este cea mai bună soluţie şi mai ales mă tem de consecinţe", ne-a declarat Renate Weber.

Ea a precizat că UE este acum într-o situaţia diferită decât în urmă cu şapte ani, când au început discuţiile despre problemele din Ungaria, întrucât în prezent blocul comunitar se confruntă cu Brexitul.

"Îmi este foarte teamă de semnalele pe care noi putem să le dăm, fără să vrem poate, în vederea alegerilor de anul viitor. Adică, pe de o parte, unele partide vor spune, neavând nimic altceva să livreze cetăţenilor lor - uitaţi ce a făcut UE cu Ungaria - şi deci îşi vor legitima candidaturile într-un gest relativ la Ungaria. Pe de altă parte, îmi este şi mai frică de extrema dreaptă care va avea şi mai multă muniţie să spună - păi ce, în UE, aia care uite ce face, nu respectă suveranităţile - e un discurs uşor de livrat la o populaţie confuză şi mă tem că în acest fel va creşte euroscepticismul. Mai mult decât de euroscepticism, mă tem de ideile astea de tipul hai să intrăm în Parlament ca să demolăm Uniunea din interiorul ei, gen Farage şi alţii ca el", a adăugat eurodeputata.

Ea spune că afirmaţiile lui Juncker de miercuri au fost o reafirmare a poziţiilor exprimate prin vocea prim-vicepreşedintelui Comisiei, Frans Timmermans de-a lungul timpului.

"Singurul lucru pe care l-aş menţiona eu în acest context este că noi, Parlamentul, când am cerut un mecanism care să se aplice în mod egal tuturor statelor membre greu am reuşit să ajungem la o înţelegere, am ajuns, dar mecanismul ăla Comisia Europeană tot nu l-a pus în funcţiune. Câtă vreme nu îl pui în funcţiune, câtă vreme nu ai criterii obiective, interpretarea va fi mereu subiectivă. Dar să ai criterii obiective, care să se aplice oricărui stat membru, asta este obligatoriu. Pentru că dacă nu, întotdeauna va fi simplu să te uiţi numai la unele state, acolo unde de exemplu se ţipă mai puternic. Da, cu siguranţă sunt şi nişte încălcări foarte serioase, care ne îngrijorează. Dar să ştiţi că lucruri care nu sunt OK se întâmplă şi în alte state membre şi nu văd niciun fel de reacţie din partea Comisiei Europene", a declarat Renate Weber.

Ea a dat în acest sens exemplul Maltei. "Eu am fost cea care a pus chestiunea aceea pe tapet, faptul că îşi poţi cumpăra cetăţenia malteză cu 600.000 de euro. Trebuie să ai o investiţie, cumperi o casă, 600.000 de euro. Ai cetăţenie malteză, ai cetăţenie europeană, iar asta înseamnă uşa deschisă oricărui mafiot şi interlop din lumea asta largă. Comisia nu ştia nimic, s-a agitat un pic după aia, dar să ştiţi că în Malta asta a rămas. Pe urmă vezi că în Malta e omorâtă o jurnalistă care a vrut să dezvăluie nişte acte care ţineau de corupţie, ţineau de vârfurile politice. Văd liderul opoziţiei, fostul nostru coleg de aici, Simon Busuttil, care zice că el personal se simte ameninţat, (...) şi nu văd niciun fel de reacţie care să întrebe ce e cu statul de drept în Malta. Nu mai vorbesc de Italia, unde totuşi câteva decenii mafia efectiv a fost la guvernare. De asta spun, e bine când facem astfel de apeluri la respectarea articolului 2 din Tratat şi nerespectarea care poate să atragă articolul 7 să avem nişte criterii obiective care să se aplice tuturor statelor membre", a subliniat ea.

Eurodeputata membră a grupului ALDE şi a formaţiunii cu acelaşi nume din România ne-a declarat că discursul lui Jean-Claude Juncker privind starea uniunii a avut şi părţi mai bune şi părţi mai slabe şi că în general nu a fost "un discurs care să mă impresioneze peste măsură"sau "care să aducă o noutate extraordinară".

"Eu cred că pentru prima dată Juncker vorbeşte despre situaţia geopolitică, adică pentru prima dată se raportează la UE în raport cu lumea întreagă şi mai ales cu schimbările din lume, în condiţiile în care mulţi din PE spuneam de ani de zile că UE trebuie să demonstreze că este un actor care contează pe plan internaţional. De ce i-a luat Comisiei atât de mult timp să ajungă la concluzia asta nu ştiu. În orice caz, măcar acum, în ceasul al 12-lea şi jumătate, văd că se referă la schimbările foarte rapide care au loc pe plan internaţional. A făcut chiar şi o afirmaţie interesantă că alianţele de ieri s-ar putea să nu mai fie alianţele de mâine", a mai spus Renate Weber.

Ea spune că Juncker a făcut unele afirmaţii care i s-au părut "uşor cinice". "De exemplu, astăzi a insistat pe Balcanii de Vest şi cât de importanţi sunt ei pentru noi. Evident că sunt, dar ştiţi că la începutul acestui mandat mesajele transmise de comisia Juncker au fost dezastruoase: că nu va fi nicio extindere, aproape că era o ruptură, şi a trebuit după aia să se muncească foarte mult ca aceste ţări să înţeleagă că vor rămâne într-un dialog cu noi. E bine că după patru ani de preşedinţie a Comisiei a ajuns la concluzia că Balcanii de Vest sunt foarte importanţi", a afirmat Weber.

Pe de altă parte, eurodeputata ALDE spune că a apreciat apelul lui constant la unitate, mesajul că Uniunea este mai mult decât suma statelor membre, dând şi câteva exemple în acest sens, precum în materie de securitate şi digitalizare sau programul Galileo. "Deci ăsta mi s-a părut că a fost un mesaj bun", afirmă ea.

"Iarăşi am apreciat acel mesaj care a zis că taxele trebuie plătite acolo unde este făcut profitul. Da, pentru că Uniunea trebuie să reglementeze pentru toate statele membre, având în vedere că în unele state reglementările merg împotriva intereselor acelor state, şi atunci este bine să vină un mesaj de la Comisie în felul acesta", adaugă ea.

Eurodeputata ALDE a remarcat că Juncker a vorbit mult despre problema migraţiei, insistând pe cei zece mii de oameni care vor lucra în plus pentru Frontex ca să asigure frontierele externe ale UE, dar că a abordat insistent şi chestiunile care ţin de securitate, inclusiv de combaterea propagandei teroriste pe internet, sau ideea ca procurorul public european în viitor să se ocupe inclusiv de investigaţii cu privire la terorism.

De asemenea, Juncker a insistat pe un subiect care nu a mai fost adus în discuţie, relaţia specială cu Africa.

"Africa nu are nevoie de acte de caritate, noi cu actele noastre de caritate am contribuit foarte mult la corupţia din Africa. Am fost pe continent, ştiu foarte multe, ştiu şi despre interesele pe care unele din statele membre le au în raport cu diferite state africane. Eu m-aş bucura ca noi să reuşim acum, chiar în ceasul al 12-lea şi jumătate, să schimbăm ceva în abordarea pe care o avem în relaţia cu acest continent uriaş, şi care va creşte, pentru că populaţia Africii creşte mai mult decât orice populaţie de pe planetă", a spus Renate Weber.

"Mai ales că este un continent care se confruntă mult cu efectele schimbărilor climatice şi care este lăsat cumva la voia sorţii în acest moment. Când mă uit la investiţiile chinezilor ştiu bine că acolo e vorba de spoliere şi că nu-i interesează nici corupţie, nici democraţie, nici drepturile omului, nimic. Totul e profit maxim şi profitul ăsta maxim favorizează corupţia de cealaltă parte", a adăugat ea. AGERPRES/(A - editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)