Ion Iliescu, un politician controversat, dar care a impulsionat revenirea României pe orbita occidentală (EFE)
Fostul președinte al României și lider al tranziției democratice, Ion Iliescu, a încetat din viață marți, la vârsta de 95 de ani, lăsând în urmă o moștenire politică controversată ce continuă să divizeze societatea românească și să provoace dezbateri aprinse, consemnează agenția EFE.
Iliescu a murit într-un spital din București, unde era internat de aproape două luni, ca urmare a unui cancer pulmonar.
Născut în anul 1930 în orașul Oltenița, Ion Iliescu a fost fiul unui militant comunist clandestin. Călcând pe urmele tatălui său, el s-a alăturat organizației tineretului comunist român la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1945.
După ce a studiat Mecanica Fluidelor în Uniunea Sovietică, a revenit în România și a avut apoi o carieră remarcabilă în Partidul Comunist, unde a devenit șef cu propaganda și ministru al tineretului.
Un comunist cu ''față umană''
Ascensiunea sa politică s-a oprit în anii '70 din cauza relației sale proaste cu dictatorul Nicolae Ceaușescu, care l-a marginalizat în funcții tehnice și regionale.
În anii cât a activat ca membru al aparatului de partid, Iliescu și-a creat o reputație de politician conciliant și rațional, ceea ce mai târziu i-a permis să fie acceptat ca primul lider al României democratice.
El a stabilit în anii '80 contacte cu disidenți interni, iar numele său a început să fie vehiculat ca posibil succesor al lui Ceaușescu, ca promotor al unui 'comunism cu față umană' mai flexibil.
Ascensiunea la putere
Iliescu a ajuns la putere în urma revoluției anticomuniste din decembrie 1989, o revoltă populară reprimată cu violență și care a culminat cu execuția soților Ceaușescu în ziua de Crăciun a acelui an, după ce armata s-a alăturat revoluției.
Pe 22 decembrie 1989, în urma arestării dictatorului care fugise din București cu un elicopter, Iliescu a apărut la televiziune și a cerut constituirea Frontului Salvării Naționale (FSN), al cărui lider va fi și care va prelua conducerea țării.
Deși Ceaușescu încă se afla în custodia armatei, mai mult de 800 de oameni au fost împușcați mortal până în ziua execuției dictatorului.
Unii istorici îl acuză pe Iliescu și FSN-ul pentru crearea unei atmosfere de haos care le-a permis să pună mâna pe putere și care a provocat victime pe străzi.
Parchetul militar român a susținut această teză și l-a inculpat pe Iliescu pentru crime împotriva umanității în procesul legat de morții de la revoluție inițiat în noiembrie 2019.
Victoria la urne și ''Mineriada''
FSN-ul a rămas la putere și a convocat primele alegeri democratice în mai 1990, alegeri câștigate de Iliescu cu 85% din voturi.
Episodul cel mai controversat al conducerii sale s-a produs între 13 și 15 iunie 1990, când mii de mineri din Valea Jiului, înarmați cu bâte, au descins la București pentru a dispersa cu forța protestele studențești împotriva presupusului autoritarism al lui Iliescu.
Șase persoane au murit în acele incidente și multe altele au fost rănite, înainte ca Iliescu să le mulțumească minerilor pentru 'misiunea îndeplinită' și le-a cerut să se întoarcă la casele lor.
Pentru aceste evenimente, cunoscute ca ''Mineriada'', fostul președinte a fost acuzat tot de crime împotriva umanității, într-un proces separat, dar nu a fost niciodată condamnat.
Alternanța democratică
Iliescu a fost reales președinte în 1992, dar în 1996 a pierdut alegerile în fața profesorului Emil Constantinescu, liderul unei coaliții liberale de centru-dreapta.
El și-a recunoscut înfrângerea și a intrat în opoziție, dar a revenit la putere în anul 2000, când a obținut sprijinul unei mari părți a spectrului politic pentru a-l învinge pe naționalistul Corneliu Vadim Tudor în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Ion Iliescu s-a retras din politică în 2005. Dar el rămâne un politician controversat în țara sa, care a aderat la NATO în timpul președinției sale, în 2004, notează agenția spaniolă de presă.
Criticii săi au sărbătorit pe rețelele de socializare moartea sa, în timp ce alții îl apreciază pentru că a respectat alternanța politică și a impulsionat revenirea României pe orbita occidentală, care a culminat cu aderarea la UE în 2007, mai remarcă agenția EFE. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa foto: Agencia EFE / Facebook.com
** Citeşte şi:
AFP: Ion Iliescu, ''tătucul'' României postcomuniste, ajuns din urmă de problemele cu justiția
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co
Adrian Axinia cere o dezbatere în plenul PE despre continuitatea aprovizionării cu bunuri esențiale în contextul crizei energetice
Șeful delegației AUR în Parlamentul European, Adrian Axinia, a cerut ca plenul PE să dezbată, în regim de urgență, în viitoarea sesiune plenară din aprilie, modul în care se asigură aprovizionarea neîntreruptă cu bunuri esențiale, în special alimente și medicamente în Uniunea Europeană, în contextul actualei crize energ
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București, informează luni, într-un comunicat de presă, direcția de comunicare a executivului de la Chișinău. În cadrul vizitei, Munteanu va participa la Conferința 'Romania Government Roundtable' - eveniment care reunește lideri po
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua vizite separate în România luni și marți
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua, separat, vizite în România în perioada 30-31 martie 2026, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București. Agenda de luni a vizitei Roxanei Mînzatu include întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul








