Revocată de la conducerea DNA, Laura Kovesi obţine imediat un nou rol anti-corupţie, generând surprindere (EUToday)
Laura Codruţa Kovesi şi-a pierdut luna aceasta poziţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), după alegaţii de incompetenţă şi comportament inacceptabil. Spre surprinderea multor observatori ai României, i s-a acordat imediat un nou post, în acelaşi domeniu, notează portalul EUToday.
Procurorul general Augustin Lazăr a numit-o imediat procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noul rol implică responsabilitatea implementării Strategiei naţionale anticorupţie pentru perioada 2016-2020 la nivelul Ministerului Public.
Este surprinzător faptul că a obţinut un rol în acest domeniu, având în vedere caracterul alegaţiilor care au dus la revocarea ei de la DNA. Şi-a pierdut această poziţie printr-un decret prezidenţial, după o decizie a Curţii Constituţionale a României. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că decizia sa de a o demite pe Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA trebuie înţeleasă ca un "pas către respectarea Constituţiei şi a statului de drept".
Într-un raport din februarie, ministrul justiţiei Tudorel Toader a acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi că este autoritaristă şi a susţinut că procurorii aflaţi sub conducerea ei au falsificat dovezi, iar un număr disproporţionat de acuzaţi au fost achitaţi. A fost acuzată că şi-a depăşit în mod repetat autoritatea. Saga Kovesi a durat câteva luni, cu acuzaţii succesive de abuz care au pus sub semnul întrebării chiar metodele şi motivele DNA.
Primul caz alarmant a ajuns pe prima pagină a presei în vara lui 2017, când a fost dezvăluită o înregistrare audio în care dna Kovesi poate fi auzită cerându-le angajaţilor ei să continue investigaţiile împotriva premierului şi a colegilor lui de cabinet. A fost auzită folosind termenul "puneţi presiune", cu referire la guvern, în răspuns la eforturile acestuia de a-i limita autoritatea. Laura Kovesi a susţinut că respectivele înregistrări sunt false, dar nu a reuşit să aducă dovezi credibile în acest sens şi înregistrările sunt larg acceptate ca fiind autentice.
Scandalurile au continuat, odată cu apariţia de noi înregistrări. Următorul episod în saga a scos la iveală încercările a doi importanţi procurori din DNA de a obliga un martor să fabrice dovezi într-un caz împotriva lui Sebastian Ghiţă, proprietar de media şi fost parlamentar care a fugit din România în anul următor. Potrivit martorului, procurorii au ameninţat să-i ia în vizor familia dacă nu cooperează şi au afirmat că acţionează cu aprobarea superiorilor lor, inclusiv a Laurei Codruţa Kovesi.
Scandalul nu s-a oprit în acel punct. Au apărut noi dovezi, în cadrul unei anchete parlamentare asupra activităţilor serviciilor de informaţii lansate în 2017. Ancheta a dezvăluit existenţa a 65 de protocoale secrete între Serviciul român de informaţii (SRI) şi DNA, dar şi o largă gamă de alte agenţii de aplicare a legii, judiciare şi administrative. Neconstituţionalitatea acestor protocoale a creat unde de şoc în România şi dincolo de ea, scrie EUToday în articolul datat 24 iulie.
Sunt unii analişti şi comentatori internaţionali care nu au fost însă surprinşi de aceste alegaţii. Exista de mult percepţia că DNA, alături de SRI şi-au depăşit atribuţiile şi au comis abuzuri împotriva drepturilor omului. Scandalurile au adus dovezi solide privind în ce constau exact aceste abuzuri. Acum, există dovezi concrete în domeniul public că DNA, sub conducerea dnei Kovesi, a efectuat urmăriri motivate politic; a falsificat dovezi şi a obţinut depoziţii de la martori prin intimidare şi şantaj. Mai mult, a acţionat fără să ţină cont de limitele constituţionale sau controlul democratic, de separarea puterilor sau de statul de drept. Pentru observatorii imparţiali, aceste dovezi nu fac decât să confirme ce se constatase deja. Ceea ce este complet surprinzător este că persoana aflată la conducere pe tot parcursul acestor abuzuri sistematice în serviciu a obţinut un nou rol influent în acelaşi domeniu. Chiar şi observatorii pe termen lung ai României sunt uşor surprinşi de faptul că sistemul s-a mişcat atât de repede pentru a o apăra şi reangaja pe dna Kovesi, mai scrie EUToday. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei candidați africani și unul român la postul de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei
Patru candidați s-au înscris pentru alegerea în postul de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) prevăzute în noiembrie, respectiv rwandeza la final de mandat Louise Mushikiwabo, congoleza Juliana Amato Lumumba, mauritaniana Coumba Bâ și românul Dacian Cioloș, relatează sâmbătă AFP. Depunerea ca
Republica Democrată Congo și Rwanda se îndreaptă spre o confruntare diplomatică pentru șefia Francofoniei (Reuters)
Republica Democrată Congo și Rwanda se îndreaptă spre o confruntare diplomatică pentru conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), ambele țări având candidate rivale, relatează Reuters, care reamintește că celelalte state reprezentate în această cursă sunt Mauritania și România. Vineri este termenul limită pentru depune
Majoritatea țărilor europene au susținut, la Chișinău, crearea unui tribunal împotriva agresiunii ruse în Ucraina
Majoritatea țărilor europene au susținut vineri, în cadrul unei reuniuni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, capitala Republicii Moldova, crearea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, relatează agențiile de presă EFE și MOLDPRESS. Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a anu
Sesiune ministerială a Comitetului de Miniștri al CoE la Chișinău: Oana Țoiu susține accelerarea integrării europene a R. Moldova
România își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și solicită accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv prin deschiderea capitolelor de negociere, a afirmat vineri ministrul român interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în debutul celei de-a 135-a sesiuni ministeriale a Comitetului de Miniștri al
Georgia: Au început manevrele militare internaționale 'Trojan Footprint', la care participă și România
Manevrele militare ale forțelor de trupe speciale intitulate 'Trojan Footprint' au început miercuri în Georgia cu participarea unor militari din Spania, Statele Unite, Polonia, Regatul Unit, România și țara gazdă, conform Ministerului georgian al Apărării, informează EFE. Potrivit comandamentului militar al Georgiei, exercițiile se de
Concert extraordinar de Ziua Europei la Reggia di Caserta, organizat de Ambasada României în Italia
Cu prilejul Zilei Europei, sărbătorită la 9 mai, Ambasada României în Italia a organizat, în cadrul Anului Cultural România-Italia, un recital extraordinar desfășurat în magnificul cadru al Reggia di Caserta și dedicat celebrării valorilor culturale și spirituale care unesc popoarele europene, potrivit paginii de
Comisia Europeană își propune să combată mai bine sărăcia, lipsa de adăpost și excluziunea socială
Comisia Europeană își propune să combată mai bine sărăcia, lipsa de adăpost și excluziunea socială în Uniunea Europeană, în contextul în care blocul comunitar se luptă să depășească efectele economice ale unei serii de crize globale, relatează dpa. 'Europa a fost întotdeauna definită nu doar prin puterea sa economică, ci și pr
Vernisajul expoziției de fotografie 'Natura în imagini - AGERPRES' a avut loc la Bruxelles
Ambasada României în Regatul Belgiei, în parteneriat cu Agenția Națională de Presă AGERPRES, a organizat marți, 5 mai 2026, la sediul Secției Consulare, vernisajul expoziției de fotografie 'Natura în imagini - AGERPRES', potrivit unui
Socialiștii europeni le cer partenerilor români ca noul guvern să fie pro-european
Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) și-a manifestat marți sprijinul față de 'formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere' în România, în urma demiterii guvernului condus de Ilie Bolojan după o moțiune de cenzură, relatează agenția EFE. 'PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul S
Căderea guvernului Bolojan deschide o perioadă de incertitudine pentru România (agenții de presă)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată marți de parlament, decizie relatată pe larg de agențiile internaționale de presă, care anticipează o perioadă de incertitudine pentru țara noastră. EFE notează că adoptarea moțiunii de cen
VIDEO Președintele României, Nicușor Dan, a sosit la Erevan pentru a participa la summitul CPE și la summitul UE-Armenia
Președintele României, Nicușor Dan, a sosit în Armenia pentru a participa la cea de-a 8-a ediție a summitului Comunității Politice Europene (CPE) și la primul summit UE-Armenia. Președintele Parlamentului armean, Alen Simonyan, l-a întâmpinat pe președintele Dan la Aeroportul Zvartnots, transmite Armenpress. La summitul
Victor Negrescu/Combaterea hărțuirii online: Comisia Europeană ar trebui să vină cu o propunere până la finalul anului
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a declarat joi, la Strasbourg, că se așteaptă ca executivul UE să vină cu o propunere până la finalul anului pentru înăsprirea măsurilor împotriva hărțuirii cibernetice, care ar putea fi adoptată în procedură de urgență de Parlamentul Eu
Ungaria: Tisza nu se va implica în înființarea de partide în afara țării, declară un responsabil al viitoarei formațiuni guvernamentale
Partidul Tisza, care va prelua în curând guvernarea în Ungaria, lucrează 'pentru unitate și reconciliere națională', nu va contribui la formarea niciunui nou partid în țările vecine și nu va sprijini inițiative 'care ar putea diviza comunitatea', a afirmat joi Zoltan Tarr, vicepreședinte al Tisza și viitor ministru al relațiilor social
Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri, afirmă Winkler despre propunerile președintei CE în energie
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri cu ocazia crizei din Orientul Mijlociu, argumentându-se cu necesitatea scăderii dependențelor UE, a declarat miercuri eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, după discursul susținut în plen de Ursula von der Leyen privind o serie
Schimb de replici între liderii principalelor grupuri politice din PE pe tema situației politice din România
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a tras miercuri un semnal de alarmă în plenul Parlamentului European privind situația din România, referindu-se la moțiunea de cenzură comună PSD-AUR, și întrebând-o direct pe lidera grupului S&D, Iratxe Perez Garc








