Modificările la legile justiţiei, subiect de dispută între eurodeputaţii români în plenul Parlamentului European
Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Modificările aduse legilor justiţiei din România s-au aflat miercuri după-amiază în centrul unei dezbateri care a durat mai bine de o oră în plenul Parlamentului European la Strasbourg, eurodeputaţii români care au luat cuvântul având schimburi de replici pe această temă.
Comisarul european pentru justiţie, Věra Jourová, a reiterat apelul Comisiei Europene ca Parlamentul României să deschidă dezbaterea privind modificările la legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un consens şi a spus că executivul comunitar împărtăşeşte îngrijorările cetăţenilor români care au manifestat în stradă.
"Discuţiile din ultima vreme din România despre legile justiţiei au dus la îngrijorări, exprimate de diferiţi actori din ţară, dar şi din UE şi din afara acesteia. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificările aduse legilor justiţiei şi îngrijorarea cu privire la aceste măsuri care ar putea slăbi lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei. Comisia este de aceeaşi părere şi împărtăşeşte aceste îngrijorări", a spus Věra Jourová, conform traducerii oficiale în limba română.
În debutul dezbaterii, care a fost solicitată de Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană şi care s-a intitulat 'Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România', Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din cadrul grupului S&D din Parlamentul European, a invocat procedurile şi a cerut ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezent la Strasbourg, să poată lua cuvântul sau să aibă posibilitatea să răspundă la eventuale nelămuriri din partea europarlamentarilor, lucru care nu a fost acceptat.
"Ministrul Justiţiei din România se află astăzi în sală şi cred că pentru o dezbatere în care să poată fi aduse argumentele necesare trebuie să i se permită domnului Tudose, membru al Comisiei de la Veneţia, să poată să intervină şi să explice", a insistat Nica, fără succes.
Eurodeputata malteză Roberta Metsola, reprezentantă a Grupului Partidului Popular European (PPE) în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din PE, a insistat că cetăţenii români îşi doresc o ţară în care corupţia este eradicată.
"De aceea ei ies în stradă de peste un an. Pe frig şi ninsoare, ei au arborat drapelul european deoarece cred în valorile Europei. UE nu trebuie să îi uite", a spus ea, încheindu-şi mesajul cu un 'Vă auzim!', spus în limba română.
Tot din partea PPE, eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a acuzat lipsa de la dezbatere a noului premier al României, Viorica Dăncilă, fost europarlamentar PSD. "Prim-ministrul României trebuia să fie astăzi aici, nu exerciţiul de imagine al ministrului justiţiei', a declarat el.
Eurodeputatul PMP Siegfried Mureşan (PPE) a reamintit că 600.000 de români au ieşit în stradă "împotriva guvernului".
"Realitatea în România este următoarea: există o discrepanţă majoră între ceea ce vor oamenii şi ceea ce vrea coaliţia de guvernare. Oamenii vor dreptate, justiţie, domnia legii, stat de drept, oamenii vor valori europene, iar politicienii aflaţi la guvernare vor slăbirea instituţiilor statului, vor o justiţie sub propriul lor control", a declarat el.
La rândul său, eurodeputatul independent Cristian Preda (afiliat grupului PPE) a spus că România are "un guvern de mâna a şaptea, pentru că, dacă nu ar fi fost aşa, ar fi fost aici premierul Dăncilă".
Din partea Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Boştinaru (PSD) a apreciat că executivul european, care a criticat modificările la legile justiţiei, fie nu cunoaşte situaţia din România, fie închide ochii la anumite aspecte.
El a vorbit despre existenţa unui "protocol secret" între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi un serviciu secret care a permis să se facă 'poliţie politică în România' şi a apreciat că executivul european 'sau a ştiut, sau a tăcut'.
La rândul său, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu (PSD) a spus că, "din 2005, Romania are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între servicii secrete şi autorităţi, protocoale moştenite din sistemul imediat de după Revoluţie".
"S-au folosit instrumente de atacare a rivalilor politici. În ultimii doi ani, mass media a fost plină de ştiri cu privire la abuzuri în lupta împotriva corupţiei (...) De ce România ar trebui să fie mai supravegheată mai mult acum, într-un climat democratic, decât pe vremea lui Nicolae Ceauşescu?", a mai afirmat el.
Tot din partea S&D, eurodeputata Claudia Ţapardel (PSD) şi-a exprimat regretul că "ne aflăm din nou în faţa unei campanii murdare la adresa României".
Maria Grapini (S&D) a spus că "modificarea legilor justiţiei este o necesitate". "Doamna Macovei a făcut un pachet de legi prin asumare în care au rămas multe articole neconstituţionale. Mii de oameni au fost băgaţi în puşcărie pe legile doamnei Macovei (...) şi acum plătim la CEDO", a mai spus Grapini, făcând referire la eurodeputata Monica Macovei, fost ministru al justiţiei.
Norica Nicolai, eurodeputată ALDE şi membră a Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a calificat discuţia din PE drept una 'politicianistă'. Îngrijorarea dumneavoastră nu îşi are rostul decât prin prisma unui partizanat politic, a apreciat ea.
Renate Weber (ALDE) a insistat la rândul său că în România există mecanisme instituţionale care adoptă legi şi care funcţionează.
Monica Macovei, eurodeputată independentă afiliată Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a acuzat PSD şi ALDE că vor să scoată România din Europa.
"Românii au strigat în stradă 'Vrem justiţie, nu corupţie'! Românii vor în Europa şi asta vrem şi noi, în Europa. PSD şi ALDE vor să ne scoată din Europa, au declanşat lupta pentru corupţie şi împotriva justiţiei şi împotriva statului de drept", a acuzat Macovei.
"Această coaliţie (PSD&ALDE) şi ministrul justiţiei, trimis ca reprezentant al Guvernului României, mint cu neruşinare, spunând şi Comisiei, şi Parlamentului că aceste modificări vor transpune directive europene. Nu este adevărat", a mai declarat Macovei.
Europarlamentarul László Tokes (Fidesz, Ungaria), din partea PPE, a declarat că "era momentul ca executivul european să nu mai măsoare cu două măsuri şi să nu mai acţioneze numai împotriva Ungariei şi Poloniei, ci şi împotriva guvernului socialist din România". El a spus că oamenii protestează şi transmit un mesaj foarte clar şi anume că justiţia nu trebuie supusă politicii.
Eurodeputata olandeză Sophia in 't Veld, din partea Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a reamintit că România va prelua anul viitor preşedinţia Consiliului UE şi că, prin urmare, "este importantă imaginea pe care România o va proiecta".
"România a făcut eforturi şi progrese uriaşe şi acum mi se pare că ezită", a adăugat ea.
Sophia in 't Veld a invitat guvernul României să ceară avizul Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei şi să ţină cont de îngrijorările formulate de Comisia Europeană. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Furt artefacte/Eugen Tomac cere soluții mai ferme pentru prevenirea unor cazuri viitoare
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Planul de acțiune al UE contra traficului ilicit de bunuri culturale este destul de cuprinzător, însă ce s-a întâmplat la Muzeul Drents este confirmarea că trebuie să identificăm soluții mai ferme și mai eficiente care să prevină cazuri viitoare, să înlesnească recuperarea a
Poliția din Olanda confirmă arestarea a trei persoane în cazul furtului artefactelor românești
Poliția olandeză confirmă miercuri seara pe site-ul său că a arestat trei persoane din provincia Olanda de Nord pentru implicarea lor în spargerea și furtul artefactelor românești de la Muzeul Drents la 25 ianuarie. Suspecții au fost arestați în ur
UPDATE Furt artefacte: Trei suspecți ar fi fost arestați în Olanda (presă)
Poliția olandeză a arestat trei suspecți pentru furtul de capodoperelor arheologice românești expuse la Assen, relatează miercuri site-ul ad.nl, care citează o purtătoare de cuvânt
Poliția olandeză a publicat fotografii ale individului suspectat de implicarea în furtul artefactelor dacice din aur
Poliția olandeză a dat publicității miercuri mai multe fotografii cu un bărbat pe care doresc să îl chestioneze în legătură cu furtul obiectelor din tezaurul dacic al României di
Mercenari români în R. D. Congo: Rwanda confirmă că peste 200 de mercenari europeni s-au predat și vor fi repatriați
Peste 200 de mercenari europeni care susțineau armata Republicii Democrate Congo (RDC) au trecut miercuri din orașul congolez Goma pe teritoriul Rwandei, după ce s-au predat grupării rebele M23 care a cucerit luni acest oraș, transmite agenția EFE. Ministrul de externe rwandez, Olivier Nduhungirehe, a confirmat sosirea acestor mercenari la punctul de frontieră
Reuters: Mercenari români din R. D. Congo, evacuați prin Rwanda
Rebelii din gruparea M23 sprijiniți de Rwanda își consolidau miercuri controlul asupra orașului Goma din nord-estul Republicii Democrate Congo (RDC), în timp ce coloane de mercenari români angajați să lupte alături de armata congoleză au intrat în Rwanda sub supravegherea strictă a forțelor de securitate rwandeze, relatează Reuters. Foc
Furt artefacte/ Eurodeputatul Victor Negrescu a făcut demersuri la Europol și la Ombudsmanul European
Bruxelles, 29 ian - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Eurodeputatul român Victor Negrescu (S&D), vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat miercuri, într-o declarație în exclusivitate pentru AGERPRES, că a inițiat două noi demersuri la nivel european - la Europol și la Ombudsmanul European - pentru a sprijini ef
Expo2025/Expoziția mondială de la Osaka va reuni 160 de țări și regiuni, printre care și România; numărul vizitatorilor, estimat la 28 de milioane
Osaka, al doilea oraș ca mărime din Japonia, după capitala Tokyo, va găzdui anul acesta, timp de 184 de zile, în perioada 13 aprilie - 13 octombrie, expoziția mondială Expo 2025, care va reuni circa 170 de participanți (țări și organizații). Organizatorii expoziției, a cărei temă principală va fi 'Proiectarea societății viitorului pentru viețile noastre'
Furt artefacte/ Suspecții sunt din Țările de Jos (poliția)
Poliția olandeză a declarat marți seară că dispune de elemente indicând că mai mulți suspecți ai spargerii de sâmbătă, în care au fost furate mai multe capodopere arheologice din România, vin dintr-o provincie din nord-vestul Țărilor de Jos, notează AFP. Furtul care a avut loc sâmbătă a agitat spiritele în R
Grecia: Magnatul israelian Beny Steinmetz a făcut apel față de un ordin de extrădare în România
Magnatul israelian din sectorul mineritului Beny Steinmetz a făcut apel față de o hotărâre a justiției din Grecia care a ordonat extrădarea sa în România în baza unui mandat de arestare, au indicat marți avocații săi și alte surse, transmite Reuters. Steinmetz a înaintat apel împotriva acestei decizii la Cur
Statul de drept: În raportul din 2025, Comisia Europeană va ține cont de chestiunea anulării alegerilor prezidențiale
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidențiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marți comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorului, Michael M
UPDATE/Alegeri prezidențiale în România/ Comisia de la Veneția: Anularea alegerilor poate fi permisă doar în circumstanțe excepționale
Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a făcut public luni un raport pe tema anulării alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională în care consideră, între altele, că anularea alegerilor poate fi permisă doar în circumstanțe excepționale. Raportul urgent privind condiții
Exponate din tezaurul dacic al României furate în Olanda/ Directorul muzeului Drents deplânge "o zi neagră"
Directorul muzeului Drents din Regatul Țărilor de Jos, Harry Tupan, a deplâns sâmbătă "o zi neagră pentru muzeul din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București", după jaful cu explozibil în care au fost furate artefacte arheologice valoroase din România, ce erau expuse de instituția pe care o conduce.
Republica Moldova: Sute de persoane au manifestat în Transnistria pentru a cere Chișinăului să livreze gaz rusesc
Câteva sute de persoane au demonstrat vineri în regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova pentru a cere Chișinăului să faciliteze livrarea gazelor rusești pentru a pune capăt crizei energetice, conform agenției locale de știri, preluată de AFP. Acest teritoriu cu aproximativ jumătate de milion de oameni se confruntă cu întrerupe
Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță: Existența 'fact-checking'-ului reduce credința în titluri false pe platformele Meta cu 27%
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Existența fact-checking-ului reduce cu 27% credința în titluri false și cu 25% interacțiunile cu dezinformarea pe platformele Meta, a declarat miercuri, la Strasbourg, vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță. Eurodeputatul ales independent și afiliat