Plenul Senatului a adoptat, miercuri, un proiect iniţiat de Guvern, o Ordonanţă de urgenţă (OUG) care vizează simplificarea avizării unor obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie, precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă.

Ordonanţa a fost aprobată cu 60 de voturi "pentru", patru "împotrivă" şi 33 de abţineri.

"La sfârşitul anului trecut, a venit Guvernul cu o OUG extrem de importantă, chiar aş spune strategică pentru România, prin care practic a punctat 11 proiecte esenţiale pentru România, dintre care multe hidroenergetice, şi a introdus această listă în OUG pentru a putea obţine bani din Programul Power EU, care în contextul crizei energetice a fost lansat de Comisia Europeană. Practic, prin această OUG vrem şi Guvernul doreşte să simplifice avizarea acestor proiecte, iar prin intrarea în vigoare a acesteia sperăm că putem să urgentăm finalizarea acestor şantiere extrem de importante pentru România", a explicat Antal Lorand, preşedintele Comisiei pentru energie din Senat.

Potrivit OUG, lucrările la aceste proiecte trebuie să fie finalizate până în anul 2026, însă acest lucru depinde viteza cu care sunt obţinute avizele de mediu pentru finalizarea lucrărilor începute, a explicat senatorul.

"Conform OUG, este o limită de timp nominalizat până în 2026, când trebuie să fie finalizate aceste lucrări. Este clar că depinde foarte mult şi de administraţie, în sensul că deja există o comisie interministerială, în speţă Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, MIPE şi bineînţeles şi Hidroelectrica şi companiile de stat strategice în domeniul energiei, care lucrează împreună în această comisie, să urgenteze avizările şi să poată să termine companiile cât mai repede lucrările începute", a subliniat Antal Lorand.

Potrivit raportului comun de admitere întocmit la comisiile de specialitate, proiectul de lege are ca obiect "exceptarea obiectivelor de investiţii prevăzute, declarate proiecte de interes public major, respectiv proiecte de interes naţional/importanţă/securitate naţională, de la aplicarea prevederilor Legii nr. 292/2018, respectiv de la aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991, precum şi de la aplicarea prevederilor art.35 din Legea nr. 46/2008, potrivit căruia suprafaţa fondului forestier naţional este interzisă. Totodată, actul normativ modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic".

"Având în vedere caracterul strategic al proiectelor de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice şi faptul că finanţarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, este necesară asigurarea posibilităţii realizării acestora până în anul 2026 prin finalizarea şi punerea în valoare a proiectelor hidroenergetice din Anexa la actul normativ, respectiv: Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbeşti, Amenajarea hidroenergetică a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu - Avrig, Amenajarea hidroenergetică Paşcani pe râul Siret, Amenajarea hidroenergetică Răstolniţa, Amenajarea hidroenergetică Surduc Siriu, Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti - Movileni. Complexul hidrotehnic şi Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a II-a AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni - Dunăre Centrala hidorelectrică Islaz, Amenajarea hidroenergetică Cerna Belareca, Valorificarea potenţialului energetic solar din zona Sadova - Dăbuleni, Dolj - UAT Sadova, Dezvoltarea CTE Iernut prin construirea unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze cu o putere instalată de 430 MW. De asemenea, se adaugă astfel, producţiei anuale româneşti aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independenţei energetice în condiţiile respectării şi protejării mediului", subliniază raportul.

Referitor la capacitatea energetică obţinută prin finalizarea acestor obiective, Antal Lorand, preşedintele Comisiei pentru energie din Senat, a spus că aceasta s-ar putea ridica la 1.750 de MW, după cum a menţionat preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Nicolae Badea, prezent la comisia de raport.

"Vorbim de 1.750 de MW. Dacă luăm în considerare că astăzi România consumă 7.500 de MW/zi, asta înseamnă că undeva la 20% din capacitatea actuală de consum de energie electrică a României putem să satisfacem numai cu hidro. Dacă introducem şi Iernutul, care înseamnă 400 de MW, sau dacă vorbim şi de Complexul energetic Oltenia sau dacă vorbim şi de Mintia, care prevede un sistem de generatoare de energie electrică bazate pe gaze naturale cu o capacitate de 1.700 de MW, atunci putem să punem în siguranţă capacităţile de producţie", a concluzionat senatorul.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie, precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative va fi dezbătut în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. AGERPRES (A-AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)