Strategia pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2023 - 2026 ar urma să fie propusă spre aprobare Executivului în mai - iunie anul viitor, a anunţat, miercuri, secretarul de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Gheorghe Cârciu.

"Scopul acestei lucrări este asigurarea unei direcţii de acţiuni concrete pentru următorii patru ani, aş spune pe termen mediu şi lung, pentru că dacă ne dorim să şi realizăm ce ne propunem şi să venim cu adevărat în sprijinul românilor din afara graniţelor avem nevoie de proiecte medii şi lungi. (...) Sperăm să reuşim în 2023, în luna mai, iunie, să punem pe masa Guvernului o nouă strategie bine determinată", a afirmat Cârciu.

Secretarul de stat a participat, miercuri, la o conferinţă de consultare interinstituţională şi cu mediul asociativ românesc asupra strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni 2023 - 2026 şi planului de prioritizare a intervenţiilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni 2023 - 2026.

Cârciu a amintit că Guvernul şi-a asumat realizarea acestei strategii, iar în acest an, pentru prima dată, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, la rectificarea bugetară, "a fost luat în serios" şi a primit 51 milioane lei.

Consilierul de stat de la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor al Administraţiei Prezidenţiale, Sandra Pralong, a semnalat necesitatea unei mai bune colaborări între instituţiile statului în sprijinirea românilor de pretutindeni, ca şi adoptarea unei viziuni "mai articulate" în oferirea a unor servicii pentru aceştia.

"Românii din străinătate reprezintă un atu absolut incalculabil pentru România. Evident, sunt o pierdere, asta nu se pune în discuţie, dar, dacă noi ştim să utilizăm bine acest potenţial de influenţă şi de expertiză, vom fi o ţară care câştigă nu doar prin revenirea românilor, care vin cu atitudini noi, cu aptitudini noi, care vin cu aşteptări noi din partea statului. (...) Românii din străinătate sunt ambasadori. Cu toţii spunem lucrul ăsta, dar facem foarte puţin să-i împuternicim într-adevăr şi să extindem prin ei soft power-ul românesc", a spus Pralong.

Deputatul PSD Natalia Intotero, fost ministru al Românilor de Pretutindeni, a făcut un apel pentru reglementarea statutului cadrelor didactice care predau cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie în afara ţării.

"Aşa cum ştiţi, în următoarea perioadă de timp, la Parlament, va ajunge draftul acelor legi care compun 'România Educată'. (...) Cred că este momentul - pentru că am văzut că această prioritate se menţine, aceea de a avea acces la educaţie pentru românii din afara graniţelor, respectiv pentru copii românilor din afara graniţelor - să reglăm situaţia dascălilor, cadrelor didactice care predau cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie şi care, din păcate, de 15 ani, sunt plătiţi ca şi colaboratori de către statul român prin Ministerul Educaţiei, nerecunoscându-li-se vechimea în muncă şi plata pentru CAS. (...) Cred că, printr-un efort comun, putem să ne arătăm unitatea şi respectul pentru munca pe care aceşti oameni o depun în afara graniţelor. În egală măsură, pasul următor ar fi şi acela de a extinde aceste cursuri", a spus Intotero.

Fostul ministru al Educaţiei Monica Anisie, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport din Senat, a subliniat că statul român trebuie să facă toate eforturile în aşa fel încât "fiecare român să fie valorizat, fie că se află pe teritoriul României sau dincolo de graniţele ţării".

"Aşteptăm la Parlament noile legi ale Educaţiei şi vreau să vă asigur că voi susţine cu tărie ceea ce a precizat şi doamna ministru Intotero, faptul că acele cadre didactice care desfăşoară activităţi în cadrul Institutului Limbii Române trebuie să fie recunoscute pentru munca pe care o desfăşoară şi să fie angajate nu drept colaboratori, ci să primească statutul de cadru didactic angajat al Institutului Limbii Române şi implicit al Ministerului Educaţiei", a afirmat Anisie.

Potrivit senatorului PSD Vasile Dîncu, în activitatea dedicată românilor de pretutindeni, trebuie să se treacă de la emoţie la raţiune. El a pledat pentru înfiinţarea unui minister pentru românii de pretutindeni, care să aibă un buget "serios", "comparabil cu al unui minister care gestionează destinul unor milioane de români".

"Asta înseamnă că, cel puţin pentru programe educaţionale, pentru asistenţă religioasă, care ţin de identitatea noastră şi de păstrarea limbii, să putem să avem un minister care să aibă într-adevăr forţă comparabilă cu a oricărui alt minister, nu un ministru delegat şi nu un secretariat de stat. Asta însă nu am reuşit să realizăm până acum, pentru că noi ne aducem aminte de românii din diaspora mai degrabă în timpul alegerilor sau atunci când se apropie alegerile. Acesta nu este un lucru bun, parcă este o tară identitară aceasta", a spus Dîncu.

Fostul ministru al Apărării Naţionale a propus ca viitoarea strategie pentru românii de pretutindeni să fie discutată în cadrul coaliţiei de guvernare.

"Avem o coaliţie de guvernare puternică, cu o majoritate parlamentară puternică şi ne mai trebuie să trecem de la planul de acţiuni spre proiecte concrete, adică ne trebuie un buget serios în bugetul anului viitor. De aceea, e foarte bine că se discută acum, dar faptul că dezbaterea se va termina după ce va fi făcut bugetul nu este lucrul cel mai bun. Va trebui ca încă de acum să venim cu o propunere de buget. (...) Cred că va trebui să discutăm această strategie în cadrul coaliţiei de guvernare, nu pentru a pune o barieră în plus, ci pentru a fi un angajament în plus. (...) Angajamentul nostru să fie comun, al Puterii, inclusiv UDMR, pentru ca să avem o garanţie politică că aceste lucruri se vor duce mai departe", a încheiat Vasile Dîncu.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat, cu participare fizică şi online, o primă consultare privind documentele strategice pentru elaborarea noii strategii naţionale pentru românii de pretutindeni, evenimentul având drept obiectiv dezvoltarea unui set de instrumente de planificare strategică prin fundamentarea acesteia.

La dialogul moderat de secretarul de stat Gheorghe Cârciu au participat reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului, directorul Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, şi directorul TVR Internaţional, Mihaela Crăciun, reprezentanţi ai altor instituţii publice şi ai mediului asociativ românesc interesaţi de domeniu din ţară şi diaspora.

Strategia naţională pentru românii de pretutindeni este documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile previzionate pentru perioada 2023 - 2026, adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti.

Strategia include şapte obiective generale: păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii lingvistice; păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale şi spirituale; susţinerea societăţii civile, apărarea drepturilor românilor din afara graniţelor şi consolidarea mediului asociativ; dezvoltarea mass-media în limba română; facilitarea procesului de (re)întoarcere şi (re)integrare pentru cetăţenii români care decid să revină în ţară, inclusiv prin susţinerea demersurilor de ordin social şi economic; implicarea membrilor diasporei în dezvoltarea societăţii româneşti; facilitarea accesului la informaţie şi la programele derulate de statul român pentru românii din afara graniţelor.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni desfăşoară proiectul "Cadrul strategic pentru dezvoltarea infrastructurii politicilor publice derulare de DRP", cod SIPOCA 730, cod MySMIS 130070, proiect finanţat atât din fonduri europene, cât şi resurse proprii. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO