Președintele Partidului Național Conservator Român, europarlamentarul Cristian Terheș, a intrat în cursa electorală pentru Cotroceni din 4 mai cu proiectul de țară 'O Românie puternică, sigură și prosperă'.

Într-un interviu acordat, joi, AGERPRES, Terheș a precizat că nu se va retrage din cursa prezidențială în favoarea nimănui și a afirmat că printre primele măsuri pe care le-ar lua în calitate de șef al statului ar fi reevaluarea corpului diplomatic românesc pentru ca acesta să își înțeleagă rolul în 'noul angrenaj al statului român' și înființarea Departamentului Comerțului Exterior, o structură în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, el vede politica externă ca 'o extensie' a politicii interne și a unității naționale.

În opinia lui Terheș, nu este necesară reformarea din temelii a Constituției României, dar unele îmbunătățiri sunt necesare, precum mențiunea 'căsătoria este uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie'. 'Constituția este legea supremă în stat' - reprezintă o precizare explicită, pe care Terheș și-o dorește a fi inclusă în Legea fundamentală, pentru că 'suveranitatea înseamnă implicit supremația Constituției și nu a unui tratat'.

De asemenea, el s-a exprimat pentru introducerea unui stagiu militar de instruire și nu a unui serviciu militar obligatoriu și își dorește ca militarii români profesioniști să fie bine pregătiți și bine plătiți.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce vă determină să reveniți în mai în cursa electorală pentru Cotroceni? Anul trecut, la alegerile din luna noiembrie, ați obținut doar 1,04% din sufragii. Ce șanse vă dați în această nouă competiție electorală?

Cristian Terheș: Candidez din nou pentru funcția de președinte al României, deoarece îmi doresc o Românie puternică, sigură și prosperă, astfel încât cei plecați să se întoarcă, iar cei rămași să nu mai plece. Sunt unul dintre milioanele de români care a petrecut mult, aș spune, în afara țării, și (...) visul pe care l-am avut acolo a fost, ca la un moment dat, să mă întorc acasă și experiența pe care am acumulat-o acolo s-o pun în folosul țării și al națiunii române. De când sunt în Parlamentul European, din 2019, am încercat și căutat să fac lucrul acesta. Am candidat și la alegerile trecute, anulate, între timp a fost prima candidatură la prezidențiale. Da, într-adevăr, scorul a fost cel pe care l-ați menționat, dar dat fiind faptul că resursele materiale au fost extrem de limitate, dacă ar fi să comparăm costuri versus număr de voturi, am avut cea mai eficientă campanie electorală, costul pe vot efectiv fiind, în cazul meu, undeva la 1,96 lei, comparabil cu 20-30 lei pe vot la PSD sau la PNL, de exemplu. Campaniile costă, iar numărul de voturi este direct proporțional cu sumele de bani pe care le investești într-o campanie. Eu le mulțumesc colegilor care s-au alăturat Partidului Național Conservator Român și, totuși, într-un timp extrem de scurt, am reușit să ne facem organizații în țară și să am la prezidențiale aproape 100.000 de voturi, ceea ce pentru noi a fost un rezultat, aș spune, extrem de bun.

AGERPRES: În noiembrie, după primul tur de scrutin, ați contestat la CCR rezultatul alegerilor. Credeți că va fi un proces electoral corect și democratic de această dată?

Cristian Terheș: Am contestat rezultatul primului tur de scrutin, invocând o serie de fraude care au avut loc la respectivul scrutin. Frauda electorală a constat în faptul că voturile valabil exprimate pentru domnul Ludovic Orban au fost mutate fizic, efectiv, la doamna Elena Lasconi. Contestația a fost mai lungă: continuarea campaniei electorale și după închiderea perioadei de campanie, inclusiv, în ziua votului. Aduceți-vă aminte că, în România, s-au închis secțiile de vot la ora 9:00 seara, în timp ce în Statele Unite și Canada încă se vota pentru încă șapte ore pe Coasta de Est și zece ore pe Coasta de Vest. Ori, în momentul în care ai rezultate parțiale în România, vezi trendul, cam cine ar putea să intre în turul doi. În cazul doamnei Elena Lasconi și al susținătorilor din USR, dânșii efectiv au continuat campania electorală toată noaptea, ceea ce, în opinia mea, a fost o fraudă. (...) Din păcate, Curtea Constituțională nu a așteptat finalizarea procesului de renumărare a tuturor voturilor, mi-a respins contestația ca nefondată și a validat primul tur de scrutin. Apoi, la 4 zile, pe 6 decembrie, pe cu totul alte considerente, a anulat întregul proces electoral, cerând ca acest proces electoral să se reia de la zero.

A fost o acțiune fără precedent. Turul 2 a mai fost contestat de unul dintre cei doi candidați, dar turul 1 n-a mai fost contestat niciodată și nu în formula aceasta. Noi, în România, cel puțin în mediul politic, se știe, se fraudează, se fură. Tot auzim asta, dar nimeni nu face nimic concret pentru a documenta frauda de voturi. (...) Am contestat primul tur pe ideea că, dacă ce am prezentat s-ar fi dovedit a fi fondat, se anula primul tur și se relua cu aceiași candidați, la două săptămâni după anularea alegerilor. Lucrul acesta nu s-a mai întâmplat.

Astăzi, suntem într-o situație mai complicată. Pentru că dacă data trecută am putut avea oameni în secțiile de votare, reprezentanți, din 19.000 de secții de votare, PNCR a avut undeva la 12.000 de reprezentanți în secții. Prin ordonanța 1/2025, ni s-a blocat efectiv accesul de a avea reprezentanți în secțiile de votare. Domnul Crin Antonescu, de exemplu, care are în spate trei partide parlamentare, are trei reprezentanți - câte unul de la PSD, PNL și UDMR. Candidații din partea partidelor neparlamentare nu mai avem oameni în secție. Ori, dacă nu ai reprezentant în secție, în momentul în care ți se numără votul, nu mai știi ce se întâmplă acolo.

Pentru că m-ați întrebat despre corectitudinea acestor alegeri, conform Constituției, suveranitatea aparține poporului care o exercită direct prin referendum sau prin reprezentanți aleși în alegeri libere, corecte și periodice. Ori, procedura de numărare a voturilor ține de corectitudinea alegerilor, iar noi, cei patru din cei 11 candidați din partea a patru partide neparlamentare, nu vom putea, cel puțin la momentul acesta, avea reprezentanți în secție. Prin urmare, nici nu vreau să mă gândesc cam ce se va întâmpla acolo.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În precampania pentru prezidențiale, în ultimele săptămâni, între candidați s-a pus problema 'retrage-te tu, că eu stau mai bine în sondaje'. Dumneavoastră vi s-a cerut să vă retrageți pentru a susține un candidat mai bine plasat în sondajele electorale? Ați face acest lucru până pe 4 mai?

Cristian Terheș: Nu mi s-a cerut niciodată să mă retrag pentru un candidat, nici nu mi s-a propus, nici nu mi s-a sugerat. Am intrat în această cursă cu obiectivul de a-mi face programul cunoscut pentru România și nu am de gând să mă retrag în favoare niciunui candidat. În plus de asta, toate candidaturile astăzi sunt candidaturi definitive, pe cale de consecință nu te mai poți retrage din cursă. Nici în ipoteza în care unul dintre candidați moare, nu poate fi scos, rămâne pe buletinul de vot. Și am avut o situație în 2020, când la alegerile locale de atunci, pandemie fiind, un candidat la o primărie, de la momentul depunerii dosarului până la momentul votului, a decedat. Și a rămas pe buletinul de vot și culmea este că a și ieșit primar.

AGERPRES: În ultimii 35 de ani, am avut proiecte de țară ca: România NATO, România în Uniunea Europeană, România educată. Care este proiectul dumneavoastră de țară?

Cristian Terheș: O Românie puternică, sigură și prosperă. Proiectele anterioare pe care le-ați menționat, România NATO și România NUE, au fost, aș spune, proiecte de etapă. Am depășit etapele respective. România a intrat în NATO, România a intrat în UE. Și e foarte bine așa. Suntem în aceste două organizații internaționale. Mă rog, NATO este o alianță militară-defensivă. Acolo, cumva, lucrurile sunt foarte clare. Dar în privința Uniunii Europene, văd inclusiv la mulți contracandidați că vorbesc despre Europa, ca și cum România ar fi la stadiul Republicii Moldova sau Ucrainei, ca țară care va urma să acceadă în Uniunea Europeană. Faptul că suntem în UE ne oferă un potențial imens - economic, politic. Din păcate, tot acest potențial nu îl exploatăm la maximum pentru că mentalitatea cu care pornim, de a înțelege această relație dintre România și UE, este neconformă cu realitatea.

Vă dau un exemplu. Disputa comercială dintre UE și Statele Unite. La întrebarea: sunteți pro-UE sau sunteți pro-SUA? Noi suntem în UE deja. Nu suntem în afara UE. Ucraina și Moldova, eventual, pot să spună, că sunt cu unul sau cu altul. Noi suntem membri ai UE. Or, când vorbesc despre o Românie puternică, asta implicit înseamnă o Românie puternică în UE. Raportat la numărul de populație și la numărul de europarlamentari, România este a șasea forță din UE. Avem în fața noastră țări cu mult mai mari decât noi. Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia și urmăm noi. Politic vorbind însă, nu suntem a șasea forță. Nu că n-am putea fi. Noi nu știm să ne exercităm forța pe care de fapt o avem. Ori, viziunea mea despre o Românie puternică înseamnă o Românie puternică în UE, o Românie care își face vocea auzită, o Românie care își promovează propriul interes, o Românie care știe să profite de oportunitățile care sunt în UE. În România, când se vorbește despre UE, singurul narativ pe care-l auzim este despre fondurile europene. Fondurile europene sunt importante, nu zic nu. Dar nimeni nu vorbește, de exemplu, despre faptul că România, membră UE fiind, are acces la o piață de desfacere compusă din 450 de milioane de persoane. Noi am putea oferi servicii sau produse, să spunem, necesare pentru această piață imensă. Și n-o facem. Ori, pentru a avea o Românie puternică și implicit sigură și prosperă, ca omul să simtă în propriul buzunar această apartenență la UE înseamnă să știi cum să-ți promovezi aceste interese și să profiți, aș spune, de beneficiile apartenenței la UE și lucrul acesta doresc să-l fac ca președinte.

AGERPRES: Care vor fi primele măsuri pe care le veți lua în primele 100 de zile de mandat?

Cristian Terheș: În primul rând, reevaluarea a tot ceea ce înseamnă prezența în ambasadele românești. Pentru că aici are președintele control. Nu pornesc de la premisa că doresc să dau oamenii afară sau să sancționez pe cineva, dar cred că o reevaluare e necesară pentru tot ceea ce înseamnă corp diplomatic românesc. În primul rând, ei să înțeleagă viziunea pe care România o are cu mine ca președinte și să își înțeleagă ei înșiși rostul și rolul în acest nou angrenaj al statului român. Pe cale de consecință, una dintre primele trei măsuri va fi această reevaluare a ambasadorilor, consulilor. Să vedem unde sunt, ce-au făcut, ce se poate face pe mai departe.

Al doilea lucru - doresc să creez o structură în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Înainte era numită Departamentul sau Ministerul Comerțului Exterior. Diplomația românească și tot ceea ce ține de Ministerul Afacerilor Externe trebuie să meargă mână-n mână cu diplomația economică. Nu poți să faci diplomație tradițională fără să pui ceva pe masă: ori pui putere militară, ori pui putere economică. Putere militară la noi nu e cazul, pe cale de consecință ne rămâne puterea economică. Și România poate să fie o putere economică, cel puțin regională. Dacă Ungaria, care e mult mai mică decât noi, nu are acces la mare, nu are influența noastră, nu are populația pe care o avem noi, poate să facă inclusiv din diplomația economică o artă și o armă pentru aș promova interesul statal, cred că la fel putem să facem și noi.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce fel de politică externă veți duce în următorii cinci ani de mandat? Am avut în ultimii 35 de ani axa București-Londra-Washington, urmată de revitalizarea relațiilor cu Țările Arabe, mai apoi consolidarea relațiilor cu statele membre UE și NATO, parteneriatele strategice. Pentru dumneavoastră, care este cel mai important element de politică externă?

Cristian Terheș: Văd politica externă ca o extensie a politicii interne. Nu poți să ai politică externă redutabilă fără o politică internă pe măsură. Nu vreau să mai export în exterior diviziunea aceasta politică ce există în România și să ne spălăm rufele în fața străinilor. Chestiunile interne le rezolvăm intern. Atunci când depășim granițele României, suntem toți români. Nu mai suntem nici PNL, nici PSD, nici conservatori, nici suveraniști. Dacă tot le place unora să folosească sintagma acesta, suntem cu toții români și toți putem promova interesul României. Văd, prin urmare, politica externă ca o extensie a politicii interne și, în primul rând, ca o extensie, aș spune, a unității naționale.

Evident că putem avea neînțelegeri, să spun, pe anumite teme, dar când vine vorba de mesajul României pentru exterior, e ideal să ne promovăm interesele și imaginea, pe cât posibil, într-un mod unit. Am văzut, ca europarlamentar, ce înseamnă când îți speli rufele din casă în public. Niciodată, ca europarlamentar, nu am criticat Guvernul României în plenul Parlamentului European. Și nu am făcut-o nu pentru că nu aș fi avut argumente, ci pentru că, în plen, când ajungi să îți critici propriul Guvern, ceea ce aud ceilalți, străinii, nu este o critică a Guvernului, ci o critică a țării. Și este exact ca și când tu, părinte fiind, te duci în curtea școlii și îți iei propriul copil și îl urechezi (...). Colegii fiului tău, când te vor auzi pe tine criticându-ți propriul copil, poate pe bună dreptate, vor profita de critica respectivă ca să-l abuzeze pe propriul tău copil. Acesta este și motivul pentru care, în plenul Parlamentului European, nu am criticat niciodată un oficial român. Evident că, în afara plenului, acolo, fără limite, dacă e cazul. Dar în plen n-am făcut-o. Așa văd politica externă și am învățat lucrul acesta în Statele Unite.

Dacă vă uitați la delegațiile americane care merg peste tot în lume și care au venit inclusiv în România, sunt delegații de obicei bipartizane, compuse și din reprezentanți republicani și democrați. În America, dacă îi urmăriți, își scot ochii. Dar când părăsesc America, așa sunt și învățați: Suntem americani! Așa văd și eu România. Când am depășit granițele României, suntem români. Indiferent de opțiunea politică pe care o avem. Și lucrul acesta îl dă președintele.

Am văzut în ultimele două mandate, pe timpul președintelui Iohannis și pe timpul președintele Băsescu, nocivitatea, aș spune. În anumite momente, când președintele s-a dus la un forum internațional și a început să spună: 'Guvernul României e cutare, face cutare, e un nenorocit' - impactul a fost pe măsură, orice investitor străin care va dori să vină în România, când i se face o evaluare de țară și primește rapoarte din presa internațională despre ce afirmă propriul președinte de Guvernul țării respective, vă asigur că va avea îndoieli dacă să vină să investească într-o astfel de țară. Ori ca președinte ești președintele tuturor, iar politica externă trebuie să fie a României și nu a președintelui sau a unui partid.

AGERPRES: Este necesară o reformă a Legii fundamentale a țării și la ce capitole?

Cristian Terheș: Constituția României are nevoie de îmbunătățiri, aducere la zi a unor concepte și noțiuni, dar nu văd necesară o reformare din temelii. Constituția pe care România o are în prezent reflectă aspirațiile democratice ale românilor din perioada postcomunistă. Dată fiind conjunctura internațională și evoluția societății, pe anumite teme, are nevoie de îmbunătățiri. De exemplu, vreau să susțin modificarea potrivit căreia căsătoria este uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie. Va fi important să întărim capitolul privind drepturile fundamentale.

Se subînțelege că în România Constituția este legea supremă în stat, dar nu e menționat lucrul acesta explicit. E importantă mențiunea respectivă pentru că atunci când vorbim despre România suverană sau de suveranitatea României ca un element al statului român, suveranitatea înseamnă implicit supremația Constituției și nu a unui tratat, inclusiv al Tratatului Uniunii Europene. Curtea Constituțională, conform Constituției, are prerogativa de a fi garant al supremației Legii fundamentale. Dar pentru a fi garantul supremației Constituției, trebuie să te asiguri că ai și trecut în Constituție explicit că, în România, Constituția este legea supremă în stat.

O îmbunătățire a Constituției este că nicio instanță exterioară a României nu poate aboli sau modifica deciziile sau hotărârile Curții Constituționale. Motivul - la nivel european, astăzi, este o discuție extrem de laborioasă, juridică, filosofică, economică, politică despre modul de funcționare pe viitor a Uniunii Europene. În prezent, Uniunea Europeană este o uniune compusă din state suverane care își păstrează suveranitatea și își exercită în comun o serie de atribuții, exact cum spune și Constituția României.

Există însă o mișcare la nivel european care dorește federalizarea Uniunii Europene, adică UE să devină un stat de sine stătător, unde statele sau țările membre ale Uniunii Europene să devină un fel de regiuni, (...) hai să zicem state, ca în SUA. Personal mă opun unui astfel de proiect federalist pentru că îți suprimă suveranitatea națională și ajungi la punctul unde România, ca a șasea țară în UE, dacă acceptă un astfel de proiect... Evident că țările mai mari, dacă își mai au câteva țări mai mici, o să aibă tot timpul majoritate și o să ajungă să decidă peste capul tău ce se întâmplă inclusiv în țara ta. Ori până una-alta, suntem totuși un stat suveran, avem propria Constituție, suntem o națiune, națiunea română și trebuie să ne protejăm interesele.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Considerați necesară reformarea Curții Constituționale? Cum vedeți posibil acest lucru?

Cristian Terheș: Curtea Constituțională, așa cum e în prezent, n-aș intra pe competența Curții Constituționale, dar așa cum e Constituția astăzi și Legea de Funcționare a Curții Constituționale dă enorm de mult spațiu de manevră actorilor care numesc judecătorii Curții Constituționale. Avem 9 judecători, din 3 în 3 ani, se schimbă 3 judecători ai Curții, judecători care sunt numiți de președinte și de cele două Camere ale Parlamentului. Există niște condiții de fond pentru numirea respectivilor judecători să aibă o numită experiență și putere, dar depinde de tine, ca președinte, pe cine desemnezi.

Am auzit această dezbatere: să facem referendum, să punem judecători, juriști. Nu este o chestiune de lege aici, ci de responsabilitate pe care o ai tu, ca președinte, când nominalizezi judecătorul de la Curtea Constituțională. Și asta ține foarte mult de cât de credincios ești tu ca președinte națiunii române. Faptul că numești o persoană incapabilă sau care nu e suficient de integră, asta nu este o problemă de lege, ci problema ta, ca președinte. Același lucru e valabil și în Parlament. Acolo se votează pe majorități. Dacă majoritatea care o fi, din Camera Deputaților sau din Senat, (...) dacă nu îl aleg pe cel mai bun, nu e o problemă de lege, e problema lor.

Oamenii trebuie să-și responsabilizeze aleșii, că aici e toată ideea. Și insist în toate mesajele mele publice, România nu se va schimba, câtă vreme românii nu înțeleg că, prin votul pe care îl dau și prin reprezentanții pe care îi trimit în Parlament, la Președinție, la Primărie își deleagă, de fapt, opțiunile lor altor oameni. Dacă nu înțelegi că, prin votul tău, tu îți dai destinul tău și al familiei tale și al țării tale în mâna unor oameni, nu o să înțelegi nici importanța participării la vot și a votării într-un sens care să fie util și benefic pentru tine și familia ta. Că nu e doar despre țară, în primul rând e despre tine. Că și tu ești parte. Este exact ca și cum, într-un autobuz, votezi cine să conducă autobuzul. Păi nu îți este totuna dacă șoferul autobuzului, de exemplu, are experiență de condus sau s-a trezit atunci din mahmureală.

Cel care ajunge într-o astfel de funcție conduce destinele țării acesteia. Dacă oamenii politici ar fi mai responsabili în a explica oamenilor importanța votului și efectul votului, oamenii ar realiza puterea lor și ar acționa în consecință.

AGERPRES: Ce valori morale și politice sunt fundamentale, în opinia dumneavoastră, pentru funcția prezidențială?

Cristian Terheș: Sunt exact valorile care te fac, în primul rând, un bun cetățean. Și aș cita ce mi-a spus și mie un preot bătrân, când eram la seminar să studiez, să devin preot. L-am întrebat: Părinte, ce trebuie să fii ca să fii un preot bun? Și el mi-a zis: 'În primul rând, să fii om'. Și exact așa e și în politică: 'Dacă nu ești OM, cu majuscule, nu o să poți să fii nici un om politic mare sau care își va realiza destinul în politică, pentru că totul pornește de la înțelegerea nevoilor, dorințelor, aspirațiilor și problemelor celorlalți din jurul tău. Mereu folosesc în discursul public sintagma 'de om politic' și nu 'politician'. Politicianul, cel puțin, în opinia mea, un politician este un om care face o meserie din politică. Un om politic, în schimb, e un om care își slujește semenii în viața publică, exact cum un preot își slujește enoriașii la altar, sau un medic își slujește semenii în sala de operație, sau un dascăl la tablă. Ca să poți să faci lucrul acesta, ai nevoie de oameni politici care cred în niște valori, cred în niște idealuri și pot să zic că sunt unul dintre astfel de oameni politici.

Provin și dintr-o familie cu profunde rădăcini transilvănene, care a luptat pentru emancipare națională, pentru drepturi și libertăți în Transilvania. Și cumva pe linia asta de familie am și învățat mult. Urmând și exemplul altora din familie care au stat drepți în decursul timpului, ca să facă ceea ce e bine pentru țară, chiar dacă pe moment au avut de suferit. Cred că genul acesta de oameni mai sunt astăzi în România și e important să își facă vocea auzită.

AGERPRES: Candidați la funcția supremă în stat care înseamnă și comandant al forțelor armate. Ați fi de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu?

Cristian Terheș: Sunt de acord cu introducerea unui stagiu militar, nu a unui serviciu militar obligatoriu. Românii au o armată profesionistă, e important ca această armată să fie bine pregătită, bine echipată și bine plătită, că aici avem o problemă cu toate trei aceste componente. N-aș obliga românii să facă armată, dar un stagiu militar îl consider necesar, cu atât mai mult cu cât Constituția spune că avem și datoria și obligația de a ne apăra țara. E o obligație pe care toți o au și cred că înțelegerea chestiunii armelor ar fi utilă pentru toți românii, nu ca să îi iei cu forță în armată, ci ca să înțeleagă, mă rog, cum funcționează acest sistem.

E și o chestiune de utilitate publică. În contextul în care avem război la graniță la 200-300 de km de noi, e bine pentru români să știe cum să mânuiască o armă. Prea mult se discută în România astăzi despre forțele străine, care sunt membre NATO, care sunt staționate în România, fie că sunt forțe americane, franceze, germane, dar prea puțin se vorbește despre armata română. Ori primii care apără România nu o să fie nici americanii, nici francezii, nici alții, or să fie românii. Dacă propria ta armată nu o ții pregătită, nu o plătești, cum se cuvine, nu o să ai niciodată o armată, care e și dispusă să facă sacrificiu suprem pentru țară.

Se întâmplă când merg în București, în alte capitale reședință de județ, cu taxiul, nu de puține ori mi s-a întâmplat ca șoferul de taxi să fie militar. Am notorietatea pe care o am și spun: 'vai, dar eu sunt militar'. Activ sau în retragere? Și el zice: 'Nu, activ. Din solda pe care o am pe lună, nu-mi permit să trăiesc în București'. Deci, aici e o problemă. Dacă oamenii politici vorbesc cu atâta ușurință 'plătim americanii să vină'. Bun, plătim! Dar cu românii ce facem? Pentru că, în fond, ca președinte, forțele armate care sunt sub comanda ta nu sunt forțele americane din România, ci sunt forțele române. Eu vreau, sub mandatul meu de președinte, Armata și tot ce ține de structurile acestea militarizate din România, să știe că: 'Da, domnule, suntem în sistemul acesta și suntem primii care apărăm țara, dar știm că și țara are grijă de noi'. E o datorie pe care cu toții, ca societate, o avem față de acești români, care, totuși, fac imense sacrificii pentru a pune totul, în prima linie, pentru țară.

AGERPRES: Așa cum ați spus, ați locuit 17 ani în Statele Unite, ați fost preot, analist de afaceri, apoi, în 2019, ați revenit în țară și ați optat pentru politică și, de atunci, sunteți europarlamentar. Cum i-ați convinge pe cei din diaspora să vă voteze și, apoi, ca președinte al tuturor românilor, ce mesaj le-ați transmite celor din străinătate pentru a-i determina să revină în țară?

Cristian Terheș: Românilor din diaspora le spun - sunt unul de-al vostru, am fost unul de-al vostru și sunt că, mă rog, trăind atâta timp acolo, sunt experiențe și amintiri care rămân cu tine. Și știu exact drama celor care sunt plecați, dorințele celor care au plecat și visurile celor plecați. Când am plecat în SUA, patru ani de zile, nu m-am întors acasă. Financiar a fost foarte greu la început, până te-ai ridicat un pic. La momentul respectiv nu era nici WhatsApp, nici Skype, să vorbești pe video. Și când suna telefonul din țara asta țin minte și mă va urmări tot timpul (...) când suna telefonul noaptea și vedeam că este număr de acasă, prima temere era că a murit cineva. Și frica asta pe care o aveai, așteptarea aceasta te făcea mereu să fii atent și preocupat de ceea ce se întâmplă acasă.

Inclusiv în limbajul acesta - niciodată nu spuneam 'când te duci în România?' Spuneam acasă. Acasă numai un singur loc este în lumea asta. Acasă nu e nici în SUA, nici în Italia, nici în Germania, acasă este în România. Și îmi doresc ca acești români care sunt plecați să simtă că locul lor e aici, acasă, înapoi în România, și să fac tot ceea ce ține de mine pentru a-i sprijini să se întoarcă acasă. Mai ales că au învățat enorm de multe lucruri trăind în atâtea state dezvoltate și cunoașterea respectivă pot s-o pună în favoarea și în folosul României.

AGERPRES: Deși România a investit mult și s-a încadrat în toate țintele programului Visa Waiver, SUA au suspendat intrarea țării noastre în acest program. Aveți contacte la Washington pentru a discuta direct rezolvarea problemei? Vi s-ar potrivi un mandat de emisar special al statului român?

Cristian Terheș: Nu doresc să fiu un emisar al statului român, îmi doresc să fiu președintele României și să vorbesc cu Trump direct din poziția de președinte pentru a rezolva nu doar chestiunea cu vizele, ci și alte chestiuni care țin de relația bilaterală România-SUA. Se vorbește în România imens de mult despre parteneriatul strategic România-SUA. Acest parteneriat, dacă e citit cu atenție, are mai multe componente - apărare, securitate, diplomație, economie, cultură și alte lucruri. Din păcate, în toți acești ani, focalizarea generală a fost doar pe chestiuni de apărare și de securitate, adică armată și servicii, poate ceva cooperare pe partea diplomatică, dar mult prea puțin s-a făcut pe partea economică, pe partea culturală, pe partea educațională. Acest parteneriat, pentru a fi puternic, stabil și de durată trebuie să fie dezvoltat pe toate componentele. Întărită, într-adevăr, partea de apărare și de securitate, dar avem partea politică. Astăzi România nu are un dialog, să spun, politic cu partea americană și nu o are pentru că politicienii români nu și-au dezvoltat relații și rețele de oameni politici americani cu care să colaboreze. Eu, trăind atâta timp acolo, cunosc multă lume, inclusiv din anturajul lui Trump, dar legăturile respective sunt legături personale. Eu nu pot angaja statul român în genul de discuții și de acces pe care îl am. N-am făcut-o niciodată și cred că e apanajul celor de la Ministerul de Externe să o facă și în alte părți. Eu, pe ce relații am, am promovat România înainte ca reprezentant al unei părți a comunității româno-americane. De când sunt europarlamentar, relațiile pe care le-am dezvoltat le-am făcut din perspectivă de europarlamentar și îmi doresc pe viitor să o fac ca președinte, tocmai pentru a putea întări acest parteneriat strategic.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: SUA impune noi tarife vamale între America și Europa. Ce relație ar trebui să aibă România cu NATO și SUA în contextul tensiunilor globale actuale? Pentru ce soluții ați opta?

Cristian Terheș: În primul rând, asistăm astăzi la instaurarea unei noi ordini mondiale, unei noi ordini globale. Dacă spunem o nouă ordine mondială, întrebarea este care este cea veche sau curentă, este cea postbelică, care la momentul respectiv a fost o lume bipolară, URSS și Statele Unite, sau lumea vestică. Această ordine mondială, globală, a fost cumva afectată de căderea comunismului și a rămas pentru aproape 30 de ani, 20 de ani, o lume unipolară, doar cu Statele Unite. Iar astăzi ai din nou Rusia, de data asta însă și China și alte țări aliate lor care doresc o lume multipolară. Dacă la nivel teoretic, discuția este vrem o lume bipolară, unipolară sau multipolară, este o problemă a dreptului internațional care ne va afecta și pe noi. Pentru că, după cel de-Al Doilea Război Mondial, în această lume, sau ordine globală postbelică, s-a pus enorm de mult accent pe colaborarea internațională și pe respectarea unor tratate și înțelegeri internaționale, ratificate, garantate de ONU sau de alte instituții. Ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, unde un stat mai mare, violent, agresor, poate ocupa teritorii dintr-un stat mai mic, care îi este vecin și toată comunitatea internațională este incapabilă să sprijine (...) integritatea unui stat care a fost recunoscut în anumite granițe. Ca președinte mă preocupă. Pentru că dacă acest precedent din Ucraina este acceptat, la nivel internațional, evident că te întrebi: 'Dar dacă se va aplica și în cazul României? Sau altui stat?' Și asta îți deschide o cutie a Pandorei, unde niciun stat nu va simți că își are propriile granițe sigure. Asta va conduce la o cursă a înarmării și la tensiuni și războaie pe care astăzi ne e și greu să le anticipăm.

Ori poziția pe care o am, și am insistat și în Parlamentul European și în discuțiile, în discursurile publice, nu doresc implementarea unei noi ordini mondiale. Cred că această ordine globală, mondială, postbelică, unde se recunosc tratate internaționale, se recunosc granițe, a fost și s-a dovedit a fi o ordine și o înțelegere internațională care a menținut pacea pentru aproape 80 de ani. Și îmi doresc că acest lucru să continue.

Dacă intrăm în această nouă paradigmă, unde un stat puternic poate agresa și lua teritorii de la un stat mai mic și nimeni nu face nimic, dacă mâine au venit peste vecinul meu, poimâine pot să vină peste mine. Și ca președinte nu o să ai de ales decât să iei toate măsurile necesare pentru a-ți putea proteja țara. Iar prima măsură, într-un altfel de moment, este să ai garanții internaționale. Toată această luptă astăzi dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv pe taxele vamale, este o luptă care face parte din acest chin al tranziției de la vechea ordine la noua ordine mondială. România este membră a Uniunii Europene. Evident că chestiunile tarifare o să ne influențeze și pe noi. Am văzut că Trump a spus că amână cu 90 de zile taxele respective, dar tema rămâne pe masă, încă nu e rezolvată.

Aici a fost și o chestiune istorică. După Al Doilea Război Mondial, Europa putea să vândă bunuri și servicii în SUA, fără taxe, în timp ce bunurile americane care erau vândute de viața europeană erau taxate. Și Trump a spus că nu mai este de acord cu genul acesta de incorectitudine. Vom vedea cum se termină tensiunea aceasta. Dar ceea ce se întâmplă cred că poate fi un semnal de alarmă și o trezire, inclusiv a clasei politice europene, să înțeleagă că nu mai poate continua cum s-au făcut lucrurile până acum. Nebunia implementată de Ursula von der Leyen cu Pactul Verde a influențat enorm de negativ economia europeană, ceea ce a făcut foarte multe firme să se mute din Europa în America sau în alte părți în afara jurisdicției Uniunii Europene, și astăzi avem cu toții de suferit.

Să nu uităm că UE este a doua economie a lumii, după Statele Unite. Avem o economie mai mare decât a Chinei. Prea puțină lume știe lucrul ăsta. Dacă această a doua economie din lume, care este UE, va ști să fie condusă de o clasă politică europeană cu viziune, cred că putem realiza multe lucruri. Din păcate și UE astăzi are cea mai slabă garnitură de oameni politici de la înființarea ei. Prin urmare, facem tot ceea ce se poate cu oamenii pe care îi avem și să trecem și peste această provocare de moment.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră ați dovedit că sunteți suveranist pentru că v-ați opus Certificatului Verde în Parlamentul European. Cum ar arăta concret o politică suveranistă?

Cristian Terheș: O politică suveranistă pornește de la premisa că în țara ta Constituția este legea supremă în stat. Pentru că în Statele Unite, pentru cei care sunt născuți acolo, fac lucrurile acestea în școală, pentru cei care devin cetățeni americani prin naturalizare, trebuie să facă cursul acesta. Și la întrebarea 'Ce este Constituția', răspunsul e 'Legea supremă în stat'. În Statele Unite, de exemplu, militarii, polițiștii, toți cei care lucrează în tot ce înseamnă administrație federală, jură nu să apere țara, ci să apere Constituția. În România jurământul militar este: 'Jur să îmi apăr patria chiar cu prețul vieții'. Acolo, nu. Se spune: 'Jur să respect Constituția și să apăr Constituția de toți dușmanii interni și externi'. Pentru că un stat există câtă vreme ai o Constituție care rămâne Legea supremă în stat. Ori când spui că ești suveranist, pornești exact de la această premisă.

Legea supremă în statul român și în România trebuie să rămână Constituția, iar această Constituție îți oferă, atât ca cetățean, o serie de garanții, cât și ca stat, o serie de obligații și drepturi pe care le ai, atât în raport cu cetățenii tăi, cât și în raport cu alte state. Or, ca suveranist, pornesc de la premisa că drepturile și libertățile individuale trebuie respectate, trebuie protejate, trebuie afirmate, iar, din perspectiva statului, statul trebuie să fie un slujitor al cetățeanului și nu un opresor al cetățeanului. Statul trebuie să fie cel care promovează interesul României și al românilor pe plan extern, nu interesul unei oligarhii politice. Statul român trebuie să fie un promotor al intereselor românești, al mediului de afaceri românești, iar un român care este oriunde, în orice colț al lumii, dacă are o problemă și sună la o ambasadă sau la un consulat românesc, să știe că e cineva acolo și îi răspunde la telefon și e acolo pentru el, exact cum se întâmplă cu orice alt stat.

Nu poți să fii suveranist și să accepți încălcări de drepturi și libertăți fundamentale, nu poți să fii suveranist și să spui că Constituția nu mai contează sau nu e atât de importantă, nu poți să spui că ești suveranist și să închizi ochii când există o fraudă electorală. Pe cale de consecință, Constituția este și trebuie să rămână legea supremă stat, iar tu, ca suveranist, trebuie să faci tot posibilul - ceea ce ține de tine prin toată mijloacele legale pe care le ai la dispoziție să pledezi, să militezi și să acționezi în sensul acesta.

AGERPRES: Pentru că sunteți de formație teolog și mai sunt câteva zile până în Săptămâna Mare, ce șanse dați Bisericii Catolice, Greco-catolice și Ortodoxe să unifice data Paștelui?

Cristian Terheș: Diferendul acesta privind data Paștelui efectiv are la bază disputa dintre calendarul iulian și calendarul gregorian. Nu știu dacă e rolul oamenilor politici să soluționeze acest diferend cu privire la modul de calculare a primii duminici după echinocțiul de primăvară și care calendar se folosește, dar indiferent de confesiunea pe care cineva o are în România, cred că Sărbătorile Pascale ne învață că răul nu e etern. Este un cuvânt în Evanghelia după Ioan unde spune că 'Lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o'. Enorm de mult se vorbește astăzi și se scoate în evidență întunericul. În jurul nostru unde te uiți, ce se întâmplă, e rău, nu-i bine, e război, sunt toate chestiile negative. Prea puțin se vorbește despre lumină, prea puțin se vorbește despre bine. Cred că rolul Bisericii, într-o societate, inclusiv ca cea românească, este de a da acest mesaj al speranței, al iubirii și respectului aproapelui.

Văd Biserica ca un rol coagulator al societății române și, nu în ultimul rând, ca un far în această lume care își caută direcția. Pentru mine, ca om politic astăzi, sunt preot și voi fi preot în veac. Nu mai sunt preot activ în perioada în care sunt om politic. A fost înțelegerea pe care am avut-o cu Biserica tocmai pentru a nu cumva transforma activitatea aceasta într-una confesională. Ca preot ești preot pentru toți. Ca om politic ești slujitorul tuturor, indiferent de opțiunea religioasă. Și vreau să fac lucrul acesta. E un ideal pe care l-am avut și vreau să mi-l duc până la capăt.

Dar văd Biserica, mai ales astăzi, cu un rol mai pregnant în a vorbi despre valori și despre principii. Intri în acest malaxor, îți dai seama la 10 seara că a trecut ziua și (...) exact în genul acela de momente, e important ca atunci când te oprești un pic, te uiți în stânga sau dreapta, să știi că ai un reper. Și acel reper pentru tine ca om, ca cetățean și ca om politic este și poate să fie Biserica. Asta înseamnă ca Biserica să fie mai prezentă în societate, mai activă în societate și mai vocală în societate. (...) Da, Biserica este separată de stat, dar Biserica nu este separată de societate, pentru că nu poate fi separată de oameni. Pe cale de consecință, văd Biserica ca având un rol important, inclusiv în societatea românească, să fie acest far călăuzitor de care fiecare om are nevoie. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)