Ministerul Justiţiei (MJ) a demarat un proiect finanţat din fonduri norvegiene, prin intermediul căruia vor fi amenajate 35 de camere de audiere pentru minorii care au fost victimele unor infracţiuni sexuale, care au ca obiect crearea unor condiţii mai prietenoase pentru cei aflaţi în astfel de situaţii, a anunţat marţi Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, la Comisia de anchetă privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale împotriva minorilor.

"Ministerul Justiţiei este operator de program cu finanţare din partea fondurilor norvegiene. Sunt pornite câteva proiecte care sunt orientate chiar în această zonă (...). Este vorba de un proiect care se numeşte Protejarea victimelor infracţiunilor, care are mai multe componente, între care şi unele de formare a celor care sunt implicaţi în cercetarea acestui tip de fapt. Dar, totodată, o componentă de investiţie care vine să amenajeze un număr de 35 de camere de audiere pentru minorii care au fost victimele unor astfel de infracţiuni. Pentru că este extrem de important ca, odată ce s-a produs o asemenea traumă, minorul să nu ajungă să fie supus, din nou şi repetat, retrăirii acelor evenimente abominabile (...). Considerăm că acest pas este extrem de important pentru gestionarea în mod civilizat şi eficient a acestor cauze şi investiţia, prin intermediul acestui program, este în jur de 2 milioane de euro. Proiectul este la început, dar se fac paşi hotărâţi în această direcţie", a precizat Paşca.

Oficialul MJ a menţionat că aceste audieri vor fi înregistrate audio-video, iar în încăpere cu minorul se va afla un psiholog.

"Audierea se va desfăşura după o anumită procedură care să ţină separate părţile, să existe cât mai puţine persoane participante în încăpere cu minorul în momentul audierii. Totodată, aceasta urmând să se facă în prezenţa unui psiholog care să gestioneze în conformitate cu starea copilului această audiere. Aceste audieri vor fi înregistrate audio-video, cu dotarea de care aceste camere se vor bucura, tocmai pentru ca să se reducă, pe cât posibil, necesitatea ulterioară a reaudierii, fiind, pe cât posibil, urmărită o depoziţie exhaustivă a minorului, urmând ca revederea înregistrării audio-video a respectivei declaraţii să fie suficientă pentru aflarea adevărului şi pentru clarificarea tuturor elementelor pe care le urmăreşte procurorul şi ulterior judecătorul", a explicat Paşca.

Paşca a adăugat că şi Consiliul Superior al Magistraturii desfăşoară un proiect, "în parte" oarecum similar, şi urmează să fie amenajate 25 de astfel de camere de audiere.

"Ce am făcut noi, la nivelul MJ, odată ce am asigurat această finanţare, a fost şi prin intermediul Grupului de lucru înfiinţat la MJ şi pe care eu îl conduc, care are ca obiect această tematică a victimelor infracţiunilor săvârşite cu violenţă. Am încercat, pe cât posibil, să mediem şi am încurajat să existe o legătură între cei care conduc cele două proiecte, ţinta noastră fiind, cu excepţia municipiului Bucureşti, amenajarea a 50 de astfel de camere de audiere în ţară. Ţinta noastră şi a instituţiilor implicate este ca în final să nu mai existe niciun judeţ şi niciun municipiu reşedinţă de judeţ fără o astfel de cameră de audiere, să existe toate condiţiile pentru a fi abordate civilizat, eficient şi cu minima revictimizare a minorului (...). Am implicat în discuţii atât instituţiile relevante, dar şi societatea civilă. Considerăm că se fac paşi înainte prin abordarea mai multor aspecte, inclusiv examinarea medico-legală este un subiect. Sunt şi alte teme abordate. Recent, a fost abordată problema unor teste de virginitate care se practicau până nu demult în cadrul serviciilor de medicină-legală de la nivelul fiecărui judeţ. Erau chiar prevăzute în nomenclatorul serviciilor care erau oferite de serviciile de medicină legală şi am ajuns a formula o recomandare, la sugestia acestui grup de lucru, să se renunţe la această practică şi la acest serviciu oferit de către medicii legişti din întreaga ţară, în condiţiile în care după toate standardele "Salvaţi Copiii" este considerat o formă de abuz, în ultimă instanţă", a concluzionat vorbitorul.

La rândul său, Adrian Bulgaru, director executiv la Institutul Român pentru Drepturile Omului, s-a referit la necesitatea oferirii de consiliere şi terapie copiilor instituţionalizaţi şi a propus audierea mai multor şefi din centre, dar şi a tinerilor instituţionalizaţi.

"Din discuţiile cu reprezentanţii Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi, am înţeles că se ştie foarte clar ceea ce se întâmplă în centre, doar că tinerii nu au curajul să expună public ceea ce se întâmplă acolo. De aceea, credem că ar trebui să existe mai multe audieri pentru şefii din centre, la sesizările mass-media, dar trebuie audiaţi şi tinerii, şi pentru a avea o reprezentare cât mai clară asupra fenomenelor care au loc în cadrul centrelor credem că tinerii trebuie să fie asistaţi din exterior şi nu însoţiţi de personalul care lucrează în centre, pentru că există o legătură emoţională şi atunci nu exprimă cu claritate ceea ce se întâmplă în centre", a arătat Bulgaru. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)