Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

"Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului şi îi onorăm pe supravieţuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocităţi care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente şi ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii. Dorinţa însă nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul. Eşecul de a ne aminti istoria aşa cum a fost are consecinţe triste. Din păcate, deşi România a făcut progrese extraordinare în ceea ce priveşte recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii groteşti de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale 'trecutului negru', oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile şi faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea şi asasinarea unor semeni. Cei care vor să şteargă Holocaustul din istorie, precum şi cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura şi au săvârşit crime şi nu vom mai pleca tăcuţi capul niciodată în faţa răului", spune Iohannis în mesaj.

El aminteşte că în octombrie 1941, Traian Popovici, primar al oraşului Cernăuţi, a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina, arătând că acesta a salvat de la moarte mii de evrei.

"A fost un genocid de proporţii inimaginabile", subliniază Iohannis.

De asemenea, şeful statului afirmă că "ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre", indicând că pandemia de COVID-19 a declanşat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci şi o criză a neîncrederii, generată de propagarea ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei, de promovarea mesajelor de ură şi a discursurilor eurosceptice şi xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului.

"Nu există risc mai mare de a fragiliza democraţia decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane. În faţa unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanţat poate fi şansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranţa, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinşi în capcana ignoranţei, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuţi în faţa tentativelor de rescriere a istoriei şi de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenţi şi fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranţa, extremismul şi populismul. Istoria oricărei naţiuni este o colecţie de lumină şi întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generaţiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecţiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România", conchide Klaus Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citește și:

• Turcan: Avem obligaţia să încurajăm cursurile de istorie a Holocaustului în şcoli şi universităţi şi să ne asumăm trecutul

• Ciolacu: Comemorarea Holocaustului - asumarea responsabilă a unui episod dureros al istoriei

• MAE aduce un omagiu victimelor Holocaustului şi pledează pentru combaterea proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului

• VIDEO Orban: Să ne asigurăm că memoria victimelor Holocaustului rămâne demnă şi neîntinată de încercări de rescriere a istoriei