Unitatea europeană se va vedea în mod special în planurile de relansare ulterioare pandemiei SARS-CoV-2, criză sanitară care a adus în discuţie ideea de democraţie, dar şi pe cea de lider, a declarat, pentru AGERPRES, analistul Iulian Chifu.

El a vorbit de perspectivele pe care le-a adus criza sanitară în Uniunea Europeană, în contextul în care sâmbătă este sărbătorită Ziua Europei.

Chifu a arătat cum au reacţionat statele membre în această situaţie.

"Fiecare s-a ocupat mai întâi de propriile probleme, de proprii cetăţeni, dar imediat a avut o reacţie la nivel european, una de solidaritate. Uniunea Europeană în sine are responsabilităţi destul de reduse în criza de pandemie. A acţionat cu zona de sprijin umanitar şi cu componenta de pregătire a relansării economice. Pe de altă parte, şi statele, după momentul iniţial, când a fost o preocupare pentru proprii cetăţeni, au început să sprijine statele care au fost cele mai lovite, Italia în primul rând", a amintit Chifu.

În opinia sa, în acest context, "unitatea europeană se va vedea în mod special cu aceste planuri de relansare, convenite deja de Consiliul European, acolo unde toate statele au participat şi unde cele care sunt mai bine plasate, gen Germania, au asumat inclusiv o creştere a contribuţiei, pentru a putea depăşi acest moment".

Potrivit analistului, post-pandemie vor rămâne teme care erau abordate şi anterior la nivelul Uniunii Europene, iar altele vor căpăta o mai mare greutate.

"Tema de natură ecologică va rămâne, pentru că, într-un fel sau altul, este legată de criza sanitară. Pe de altă parte, fireşte că apar noile elemente şi noile crize. Să nu uităm că această criză medicală, criza pandemiei de coronavirus a venit cu un număr de lecţii învăţate, dar a şi accelerat unele procese. Cred că principalul va fi acela al sistemului sanitar de peste tot din statele europene - a calităţii medicilor, a produselor necesare în pandemie", a afirmat el.

În acest sens, Chifu a evocat discuţiile privind autonomia strategică europeană şi perspectiva de a avea pe teritoriul european produsele necesare în cazul unei noi crize.

"Deci o parte de repatriere a producţiei din China, de readucere pe teritoriul european şi de asumare - inclusiv aceste producţii care sunt cu valoare adăugată mică, comparativ cu cele cu tehnologie mare, dar să fie readuse pe teritoriul european şi eventual munca ieftină chineză să fie înlocuită cu roboţii produşi pe continent şi readuse aceste elemente", a explicat Chifu.

Totodată, analistul a spus că în această perioadă a existat şi un "război informaţional".

"Am văzut rapoartele care marchează situaţia şi acţiunile Rusiei şi Chinei împotriva Uniunii Europene şi a unităţii europene, încercând să ascută faliile, să le adâncească şi inclusiv să adâncească divergenţele între Uniunea Europeană şi Statele Unite", a detaliat analistul.

Tot în contextul pandemiei, apreciază Chifu, vor exista, probabil, "schimbări relevante şi la nivelul democraţiei".

"În momente de criză nu e nevoie şi în general nu te ajută populismul, declaraţii sforăitoare, ci te ajută doar oamenii serioşi, faptele, acţiunile care revin partidelor şi politicienilor serioşi. Deci aici vom avea nişte schimbări, ca şi cele care vizează readucerea în prim-planul politicii a elitelor profesionale, a elitelor naturale ale fiecărei naţiuni, o situaţie care s-a cam pierdut în ultima vreme, ca efect al fugii acesteia după imagine şi după voturi, care a eludat calitatea politicienilor. Avem o întreagă dezbatere la nivelul crizei de leadership. Şi la nivel european se vorbeşte de dispariţia marilor lideri, marilor figuri care au dus la constituirea Europei. Şi aici vom avea un anumit decont", a apreciat Chifu.

Potrivit acestuia, inclusiv procesul de definire a viitorului Europei va fi reaşezat "pe noul context al unei crize care a accelerat şi a suprapus alte crize şi a accelerat evoluţiile lumii de astăzi".

Pandemia SARS-CoV-2 pune sub semnul întrebării şi eventualele atribuţii noi pe care Bruxelles-ul le va avea, în situaţii similare, în viitor, a mai spus expertul.

"Probabil, la nivel european vom vedea în ce măsură statele vor fi de acord să dea anumite atribuţii noi, pe o criză de pandemie, generic fiind spus sau pe zona de Sănătate, către Bruxelles, în mai mare măsură, în ce măsură va încerca să acomodeze politicile diferitelor state şi pe această dimensiune sau, din contră, lucrurile vor fi trecute foarte clar şi distinct - rămân în sarcina statelor naţionale. Dar atunci exigenţele faţă de Bruxelles n-ar trebui să mai apară, în modul în care au fost vehiculate, în special în zona de propagandă anti-europeană, arătându-se cu degetul la Bruxelles, care, de fapt, nu avea atribuţii în acel domeniu", a afirmat Chifu.

***

Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai, începând din 1985, când în cadrul Consiliului European de la Milano s-a luat această decizie. Data marchează ziua în care a fost pronunţată ''Declaraţia Schuman''.

În urmă cu 70 de ani, la 9 mai 1950, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea, în cadrul unui discurs, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Această propunere este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

ZiuaEUROPEI/ Baconschi: Actuala criză sanitară - test existenţial pentru UE; împreună putem surmonta dificultăţile

ZiuaEUROPEI/ Cristian Diaconescu: Integrarea României în UE şi NATO - cea mai semnificativă realizare istorică

Ziua EUROPEI/ Adrian Cioroianu: Criza generată de pandemia de coronavirus - o posibilă etapă în întărirea UE

ZiuaEUROPEI/ Meleşcanu: Respectarea intereselor fiecărui stat - elementul fundamental pe care s-a clădit Declaraţia Schuman

ZiuaEUROPEI/Corlăţean: 'Declaraţia Schuman', mai valabilă ca oricând; în pandemie, UE a demonstrat că nu funcţionează pe deplin ca un organism unit şi solidar

ZiuaEUROPEI/Radu Magdin: După această pandemie, UE nu va mai fi la fel, un proces de regândire este necesar

ZiuaEUROPEI/Petre Roman: România n-a reuşit să fie ''în locomotiva'' Uniunii Europene

ZiuaEUROPEI/Călin Popescu-Tăriceanu: Uniunea Europeană trebuie să redevină democrată şi solidară