Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi că a solicitat comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, acordarea de către Comisia Europeană a întregului sprijin tehnic şi financiar în scopul reducerii impactului nefast pe care pesta porcină africană l-a avut asupra agriculturii româneşti.

"Am prezentat domnului comisar situaţia creată de evoluţia explozivă a pestei porcine africane, cu efecte atât în planul economico-financiar, dar şi social. În acest context, am solicitat domnului comisar european acordarea întregului sprijin tehnic şi financiar din partea Comisiei Europene pentru reducerea impactului nefast pe care pesta porcină africană l-a avut asupra agriculturii româneşti", a afirmat Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de Phil Hogan.

Premierul a subliniat că asistenţa europeană este foarte importantă pentru România, dată fiind ponderea agriculturii în economia românească.

"Este suficient să amintesc că datele statistice arată că agricultura a contribuit de o manieră consistentă la creşterea economică a României", a precizat Dăncilă.

Premierul a arătat că la întâlnirea cu Phil Hogan a prezentat proiectele avute în vedere de Guvern pentru modernizarea agriculturii româneşti.

"În primul rând, am prezentat domnului comisar o serie de acţiuni întreprinse la nivel guvernamental, al căror scop este de dezvoltare a unei agriculturi competitive. Am arătat că este pentru prima dată când au fost alocate la timp subvenţiile pentru agricultură. Am discutat despre programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Conform programului de guvernare, ne-am propus 2 milioane de hectare irigate în următorii doi ani. De asemenea, am prezentat măsurile de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină", a spus Dăncilă.

Totodată, şefa Guvernului a discutat cu oficialul european şi despre obiectivele majore ale României pe durata mandatului la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi a reafirmat importanţa pe care ţara noastră o acordă coeziunii proiectului european.

"În acest sens, politica agricolă comună, alături de politica de coeziune, joacă un rol important în generarea de creştere economică şi convergenţă economică şi socială. În context, am reiterat poziţia României pe principalele subiecte circumscrise Politicii agricole comune. Suntem în favoarea continuării convergenţei plăţilor directe, care vor contribui la reducerea diferenţelor dintre subvenţiile directe ale statelor membre din est faţă de cele din vestul Europei. În acelaşi timp, credem că ar trebui să se utilizeze la calculul subvenţiei suprafaţa solicitată într-un an mai recent, respectiv 2018 şi nu 2016. Susţinem menţinerea unui nivel adecvat al bugetului Politicii agricole comune, reducerea acestuia riscând să adâncească decalajele de dezvoltare între regiuni, dar şi între statele membre. Dorim creşterea fondurilor alocate dezvoltării rurale. Considerăm că reducerea de 16% şi intenţia de creştere a ratei de cofinanţare naţională vor afecta grav dezvoltarea zonelor de munte, a zonelor defavorizate, a agriculturii ecologice, măsurile de climă şi mediu, investiţiile în inovare şi dezvoltarea de cunoştinţe", a mai declarat Dăncilă.

Potrivit acesteia, România se opune propunerii de plafonare obligatorie a subvenţiilor agricole.

''O astfel de măsură ar afecta grav fermele mari, competitive, dar şi pe cele mijlocii, fără a contribui cu adevărat la restructurarea fermelor necompetitive. Propunerea noastră este de a lăsa la latitudinea statelor membre decizia privind plafonarea sau plata predistributivă cu creşterea procentului acesteia la 25 - 30% pentru fermele mari. Susţinem continuarea aplicării schemelor de plată pentru tinerii fermieri şi pentru fermele mici cu sprijin cuplat, precum şi o politică simplificată în sensul debirocratizării. Sunt convinsă că împreună vom reuşi să continuăm la nivel naţional buna cooperare pe care am avut-o la nivel european şi am încredere că domnul comisar va avea o abordare obiectivă în ceea ce priveşte România", a mai spus Dăncilă. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei-Cârlan, editori online: Ady Ivaşcu, Ada Vîlceanu)