John-Ion Banu-Muscel, candidat independent la alegerile prezidențiale, vine în fața alegătorilor cu un proiect în care ''vocea poporului este dominantă''.

Într-un interviu acordat AGERPRES, Banu-Muscel, stabilit de mulți ani în SUA, spune că în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale va renunța la cetățenia americană pentru a-și arăta ''totala sa dedicare poporului român''.

El vrea să redea 'vocea Parlamentului', întrucât consideră că, în prezent, Legislativul este dominat de Guvern, și în acest sens susține 'o acțiune cetățenească legislativă' în care propune ca 'Guvernul să fie validat numai cu 33% din votul direct al populației'. De asemenea, Banu-Muscel propune ca Avocatul Poporului să fie ales prin vot direct și nu numit.

În planul politicii externe, acesta consideră că dialogul axat pe diplomație este principala direcție pe care România trebuie să o urmeze și, de asemenea, se angajează ca viitor președinte să fie un liant între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Referitor la suspendarea programului Visa Waiver în cazul României, Banu-Muscel afirmă că decizia nu este o pedeapsă a SUA pentru țara noastră, ci doar o măsură temporară, și propune ca, până la eliminarea definitivă a vizelor pentru Statele Unite, partea americană să reducă taxa pentru acordarea acesteia în cazul cetățenilor români.

Acesta susține un model de economie socialist-capitalistă, cu beneficii pentru stat și cetățean.

În planul alocării de fonduri suplimentare pentru Apărare, el consideră că bugetul în acest domeniu trebuie 'redus drastic', dar după o prealabilă consultare cu responsabilii în materie.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Domnule John-Ion Banu-Muscel, de ce candidați la alegerile rezidențiale din luna mai? Este a doua intrare în cursa pentru prezidențiale după cea din 2019, când scorul pe care l-ați înregistrat nu a fost unul pe care îl așteptați, ați reușit să obțineți 0,30% din voturile valabil exprimate. Ce v-a determinat să reintrați în cursa electorală ca independent?

John-Ion Banu-Muscel: Haideți să începem cu ultima parte, respectiv că nu mă așteptam la scorul acela. Nu cred că a fost un scor chiar atât de rău, considerând faptul că acea campanie a fost ca și inexistentă. După părerea mea, a fost o joacă, nu din cauza pandemiei, din cauza oricăror altor feluri în care era limitat accesul nostru la publicitate și așa mai departe. Consider că să iau chiar și acei 0,33% a fost o victorie pentru mine, având în vedere că nu eram cunoscut, era prima dată, deci nu o consider deloc o înfrângere.

În ceea ce privește candidatura de acum... Haideți să începem cu adevăratul motiv, cu faptul că la sfârșitul anului trecut nu am candidat, deși inițial am vrut să candidez. În urma unei decizii pragmatice, unei decizii a evaluării șanselor mele, din cauza unei inechități financiare puternice, prin faptul că ceilalți candidați sunt finanțați de Guvern cu banii poporului, evident, Guvernul nu are bani, el administrează banii poporul lui, mi-am dat seama că șansele mele sunt destul de reduse să fac o diferență și atunci m-am retras. Însă acum mă prevalez în primul rând de dreptul democratic al fiecărui cetățean de a alege și de a fi ales. Vreau foarte mult ca această candidatură a mea să fie o alternativă pentru cetățenii României, în această încercare, să spunem așa, de a se păstra democrația. Pentru că eu consider că alegerea unui președinte din cadrul administrației guvernamentale, la ora actuală, ar fi un drum spre dictatură totală, nu guvernamentală, totală. Pentru că Guvernul va avea și pâinea, și untul, și cuțitul, și atunci se poate ajunge din nou la o dictatură pe care noi am mai avut-o. Asta este ideea. Când șansele, când drepturile cetățenilor sunt limitate, atunci la ce te aștepți? Deci de aceea eu consider că acum este o altă posibilitate, o altă oportunitate, mai bine zis, pentru cetățenii României să evite această distrugere a pluralismului politic, în primul rând, pentru că asta va duce la finanțarea inechitabilă a partidelor, duce la distrugerea echității politice. Pluralismul politic este baza democrației, nu? Acestea sunt motivele pentru care candidez, pe lângă faptul că eu sunt pentru națiune, pentru ca România să existe.

AGERPRES: Ați scris recent pe pagina dumneavoastră de socializare că, trăind de peste 40 de ani în Statele Unite ale Americii, ați învățat nu doar ce înseamnă democrația funcțională, dar și cât de mult contează caracterul unui lider într-un moment de cumpănă istorică. Ce fel de președinte veți fi pentru România? Cum vă va ajuta experiența americană?

John-Ion Banu-Muscel: Într-un cuvânt spus, cred că mă va ajuta foarte mult pentru a schimba percepția pe care cetățenii României o au pentru conducătorii lor. O percepție care s-a degradat foarte mult de-a lungul anilor, din cauza, să spunem așa, poziției pe care, sau mai bine zis prerogativelor pe care președintele și le-a arogat. Eu, însă, nu vreau să fiu neapărat președintele țării, eu vreau să fiu conducătorul României, nu administratorul ei. Eu vreau ca prin prerogativele pe care le am să aduc în fața poporului propuneri, proiecte care să schimbe, să arate noua direcție a politicii noastre, a locului pe care noi vrem să-l avem în Uniunea Europeană, evident și în NATO, dar, în primul rând, cum vrem să arate societatea noastră. Deci, eu voi conduce țara numai prin vocea poporului. Voi propune, este responsabilitatea și onoarea lor să accepte propunerile mele.

AGERPRES: Ce loc considerați acasă, România sau SUA? Cât la sută sunteți român și cât american?

John-Ion Banu-Muscel: Sunt 100% român. Nu există...unde te naști, copilăria, unde am avut prima educație, categoric că este primul lucru pe care eu îl consider. Întotdeauna am spus și mențin - orice emigrant, muncitor emigrant, parte din diaspora, este nimic altceva decât un fel de copil adoptat. Și el întotdeauna își va aduce nu numai aminte, va dori să fie cu părinții nativi. Nu am niciun fel de, să spunem, regrete că am emigrat. Nu am nimic să reproșez Statelor Unite, Guvernului, de fapt Constituției Statelor Unite. Nu contează Guvernul, contează Constituția. M-au primit cu brațele deschise, să spunem, deși nu le-a păsat, ei acceptă pe oricine. Deci, ca să răspund la asta, întotdeauna consider România acasă.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Recent ați făcut, să-i spunem, o promisiune. Ați afirmat că în cazul în care veți ajunge președinte al României veți renunța la cetățenia americană. Legea nu vă interzice să vă păstrați dubla cetățenie și ca atare de ce ați face un asemenea demers?

John-Ion Banu-Muscel: Aș face un asemenea demers în primul rând să arăt totala mea dedicare poporului român, să nu existe niciun fel de interpretare cum că aș mai fi '˜agățat' de patria adoptată, după ce am plecat. Da. Este mai mult o promisiune făcută mie, în aceeași măsură, o promisiune făcută cetățenilor României și României că voi fi 100% cu ei.

AGERPRES: În ultimii 35 de ani am avut ca proiecte de țară România în NATO, România în Uniunea Europeană, România Educată. Care este proiectul dumneavoastră de țară?

John-Ion Banu-Muscel: Să nu uităm! România este o țară, în primul rând, parlamentară și pe urmă semiprezidențială. Deci, proiect de țară este un pic prea, să spunem așa, umflat, eu mă refer mai mult la o direcție politică. Acesta ar fi proiectul meu de țară, pentru că, până la urmă, în România, viața politică este privită puțin cu scepticism. Oamenilor nu le mai plac politicienii, viața politicienilor, sunt... nu vreau să folosesc cuvinte precum sătui, știți, însă nu au aceeași încredere în viața politică. Deci, eu doresc să aduc această încredere, această pace socială, această încredere a cetățenilor pentru viața politică. Și atunci proiectul meu de țară este de a schimba logistica de funcționare a țării noastre, să fie făcută în baza unui proiect în care vocea poporului este dominantă sau putem să o auzim și să-și creeze drumul exact poporul așa cum dorește el, prin referendumul cu putere executivă. Altfel nu se poate. (...) Deci, dacă nu voi avea puterea dată mie de voința poporului nu voi face nimic. Iar pentru aceasta, ca să continui drumul pe care am spus că vreau să-l fac, voi propune, a doua oară după ce vreau ca referendum să aibă putere executivă, vreau ca Parlamentul să aibă în sfârșit o voce. Pentru că, în opinia mea, la ora actuală, Parlamentul este dominat de Guvern. Dominat numeric, nu ideologic, nu altceva, numeric. Când Guvernul vine cu o lege, un proiect de lege în Parlament, el este sigur că o obține având în vedere că, în opinia mea, și nu vreau să jignesc niciun fel de parlamentar, loialitatea parlamentarului față de partidul din care face parte, loialitate impusă sau autoimpusă, depășește loialitatea față de jurământul dat de parlamentari cetățenilor să-i reprezinte. Asta este opinia mea și asta am văzut. Nu este ceva ieșit din comun. Loialitatea asta o vedem și în Statele Unite ale Americii (...). Însă, în aceeași măsură, și chiar recent am auzit la televizor un parlamentar PSD-ist, care spunea: domne', până la urmă eu votez cu conștiința mea în nu știu ce acțiune. Undeva, poate să însemne un fel de trădare, pentru că ești membrul unei partid, unei ideologii a unui partid, trebuie să te menții.

De aceea noi nu trebuie să lăsăm acestor parlamentari să devină trădătorii partidelor lor. Și pentru aceasta, pentru că eu nu fac numai vorbe, cum se spune, în cadrul Partidului Națiunea Română, pe care l-am înființat, eu am propus o acțiune cetățenească legislativă în care propun ca Guvernul să fie validat numai cu 33% din votul direct al populației. Nu lăsăm la latitudinea alianțelor care ar duce la dominarea Parlamentului. Parlamentul trebuie să-și recapete vocea.

AGERPRES: Și în condițiile în care nu se obțin acele 33% de către un partid?

John-Ion Banu-Muscel: Există totuși două posibilități. Există una în care... faci o alianță, dar nu trebuie să fie 51%. Ok? Dar mai exista o lege - undeva în anii '˜40 - se dădea un bonus de 11% partidului care câștiga alegerile. Dar noi n-ar trebui să mergem până la 11%, ar fi prea mult, putem să-i dăm numai 5%. Și atunci el are suficient de multă susținere ca să conducă țara. De ce spun acest lucru? Trebuie să dăm înapoi și responsabilitatea. Noi nu putem să spunem acum PSD-ul a făcut așa și PNL-ul n-a vrut sau PNL a vrut și PSD-ul nu a vrut. Undeva, responsabilitatea este trecută ca o minge dintr-o parte a terenului într-alta. Responsabilitatea este baza dezvoltării unei societăți, unei comunități.

AGERPRES: În aceste condiții, considerați că este necesară o reformă a Legii fundamentale a țării și la ce capitole considerați dumneavoastră? În context, de asemenea, considerați necesară reformarea Curții Constituționale și cum vedeți acest lucru posibil?

John-Ion Banu-Muscel: Nu aș spune că vreau o reformare, dar aș vrea ca membrii Curții Constituționale să fie nu politic numiți, trebuie să fie, undeva totuși, în baza unei meritocrații, în baza unui vot al poporului. Deci, undeva să nu îi avem agățați de o ideologie a unui partid. Și mai mult, un lucru care ar trebui schimbat înainte de CCR este Avocatul Poporului să fie ales de popor. Că este al poporul lui, nu? Nu trebuie să fie numit....eu înțeleg.

AGERPRES: Printr-un vot direct?

John-Ion Banu-Muscel: Da, printr-un vot direct, da, foarte bine, ca și președintele. Când se alege președintele, e bine pe buletin să mai fie cel puțin 5-6 propuneri, a Avocatului Poporului sau altceva. Nu ne ducem la vot doar pentru un singur 'da' sau 'nu', sau Vasile sau Gheorghe. Eu când mă duc la alegeri, fac referire la Statele Unite ale Americii, trebuie să stau în cabine o jumătate de oră până votez pentru judecător, pentru senator, pentru parlamentar. De ce să nu beneficiem de chemarea la vot să-și exprime dreptul constituțional cetățenii în sensul în care să voteze pentru mai multe aspecte.

AGERPRES: Legat de necesitatea unei reforme a Constituției?

John-Ion Banu-Muscel: Absolut, vedeți dumneavoastră, Constituția este un lucru, cartea de căpătâi a unei societăți. N-aș putea acum să spun că vreau să modific articolul 20, 40, dar, în primul rând, la modul în care se respectă drepturile oamenilor, configurarea logisticii de funcționare a statului. Deci, vom modifica, nu peste noapte, nu la latitudinea mea. Eu vreau să fie, eu dacă voi fi președinte, voi cere sprijinul la cel puțin 30 de constituționaliști care să lucreze asiduu pentru 2-3 luni, o punem spre aprobarea cetățenilor. Așa s-a făcut Constituția în Statele Unite ale Americii. A fost studiată de popor doi ani de zile înainte de a fi aprobată. Nu le dăm doi ani, dar le dăm totuși, cerem opinia și de aceea facem o Constituție care să dureze. (...) De aceea Constituția dă loc la mult prea multe interpretări și din cauza aceasta nu se merge clar.

Vedeți acum, de curând, decizia de anulare a alegerilor. (...) USR-ul de asemenea dă în judecată Guvernul sau CCR-ul, nu știu pe cine, cum face, pentru că sunt împotriva unei decizii a BEC de a nu da dreptul lor să susțină doi candidați, sau eu știu ce vor să facă. Chiar dacă această decizie a USR-ului, să nu o susțină pe doamna Lasconi, este o chestie de bucătărie internă, nu știu exact cum este statutul lor de funcționare, este undeva dreptul lor să-și schimbe în ultima zi candidatul. Nu ne băgăm pentru că altfel ajungem undeva să fie interferență a Guvernului în viața cetățenilor. Or, aceasta n-ar trebui să fie. Guvernul este făcut să conducă, nu să aranjeze viețile cetățenilor. El trebuie să conducă administrativ, nu neapărat să se bage în drepturile lor.

Și ca să termin, că m-ați întrebat de un alt aspect, cred că aș cere undeva să existe o secție, un domeniu care să se numească Tribunalul Poporului. Noi nu putem, Avocatul Poporului nu poate să vină cu ceva să schimbe, dar se duce la un sistem care undeva este influențat de puterea politică. Deci, nu poate să fie imparțial. Se numește 'double jeopardy'. Poate să existe, așa cum este Tribunalul de la Haga sau orice altceva, Comisia Europeană, deci ar trebui să existe o formă.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Există, deja, un sistem cu instanțe de judecată...

John-Ion Banu-Muscel: Da, dar acela este în sistem. Cred că undeva trebuie mai mult canalizat punctul de vedere al poporului, că de aceea se face prin Avocatul Poporului. Undeva, îmi pare foarte rău, nu pot să spun acum, așa vom face... Dacă voi avea încrederea cetățenilor să ajung președinte, atunci voi cere ajutorul specialistului să găsim o formulă în care, din nou, repet, vocea poporului, reprezentantul poporului să poată să-și facă datoria mult mai bine. Asta este ideea, vocea poporului. Că asta înseamnă democrație, nu?

AGERPRES: Ați afirmat, printre altele, că pledați pentru introducerea pedepsei cu moartea în România și pentru dreptul cetățenilor de a avea arme de foc. Care este motivul pentru care veniți cu astfel de propuneri și cum le veți implementa ținând cont și de legislația europeană, de exemplu în ceea ce privește pedepsa cu moartea?

John-Ion Banu-Muscel: Pedeapsa capitală, nu neapărat cu moartea. Da. Sunt două aspecte. Una este dreptul de a purta arme și una este pedeapsa capitală. Haideți să vorbim de dreptul de a purta arme. Este dreptul democratic al fiecărui cetățean la apărare. Este datoria Guvernului să dea cetățenilor dreptul de apărare. Acestea sunt principiile. În clipa în care Guvernul, prin legi, interzice sau limitează dreptul de apărare al cetățenilor, atunci cum mai asigurăm noi siguranța în care cetățenii se apără, trăiesc. Motivul principal, deci, este pentru apărarea individuală a fiecărui cetățean. Nu putem noi să spunem - te aperi cu un băț, cu un par, cu un cuțit sau cu o armă de foc. Nu? Nu putem. Este dreptul lui constituțional să se apere și noi nu putem să i-l limităm. Al doilea aspect, foarte important, este apărarea democrației. Apărarea, care este sarcina și prerogativa cetățenilor. Hai să ne uităm, ne întoarcem la un aspect. Primul lucru pe care l-a făcut regimul comunist în 1947 a luat toate armele de apărare, de foc, de la cetățeni. Pentru ce? Pentru a se asigura că poate să domine populația. Ãsta este un drept și după câte știu și eu și Elveția are dreptul la arme, deci este un drept de apărare, de autoapărare și de apărare a democrației.

Iar ca să fim foarte direcți (...) este decizia poporului la acest lucru, nu a mea. Eu o propun ca și conducător, poporul trebuie să zică: vrem sau nu vrem. Dar asta nu înseamnă că fiecare va merge cu arme pe stradă la vedere, un alt Vest Sălbatic. Nu! Este pentru apărare.Trebuie să știm sigur că o doamnă de 80 de ani în casa ei are un mijloc de a se apăra împotriva unui musculos de 120 de kg, care poate să o agreseze. Dar acel om, dacă știe că doamna aceea are o armă de foc, se gândește de două ori înainte de a intra peste ea. Hai să ne înțelegem. Este protecție pentru viața cetățenilor. O viață pierdută este o viață pierdută și trebuie să fim responsabili pentru asta. Ãsta este motivul.

Iar în ceea ce privește pedepsa capitală, categoric, este o sabie al lui Damocles în care cei care produc pagube mari, nu mă refer la un ou, care, să spunem, ia viața unui om, trebuie să se gândească bine înainte dacă o face, pentru că există posibilitatea ca și el să primească aceeași pedeapsă. Iar noi, pentru că ne tot gândim la drepturile făptașului, agresorului, ne gândim prea puțin la cel care a fost agresat, care și-a pierdut viața. Unde sunt drepturile cetățenești, unde sunt drepturile celui care și-a pierdut viața în comparație cu ale celui care a produs pierderea aceea? De ce nu trebuie să ne uităm și la acest lucru? Deci, aceasta comparați-o, dacă vreți, cu o sperietoare în mijlocul unui lan de grâu, da? E pentru a speria, este o protecție preventivă. Și nu cred că un om cu bune intenții, credincios, un om care este, să spunem așa, angajat în a fi parte dintr-o comunitate și care nu se gândește să folosească metode drastice să ajungă în posesia bunurilor altei persoane sau să avanseze într-o funcție, eliminând competiția, va avea ceva împotriva acesteia.

Iar în ceea ce privește, că ați menționat Uniunea Europeană, Uniunea Europeană, prin regulile pe care le are, lasă la îndemâna amendamentelor să se schimbe o lege care s-a mai făcut și după care poate să spună în principiu - iar eu ca președinte voi milita pentru aceasta în cadrul Uniunii Europene, pentru că eu consider că a fi parte din Uniunea Europeană e un lucru bun, în primul rând, economic și de siguranță - și să lase la latitudinea fiecărui stat, pentru că noi pledăm pentru un stat independent. Noi nu vrem să fim un stat federal în cadrul Uniunii Europene. Deci, noi vrem să facem acest lucru și sunt convins că nu numai noi vrem, eventual, să avem un grad de protecție mai ridicat, al siguranței, pentru că acest lucru este de fapt - siguranța cetățeanului de rând. Dacă aceasta este o idee bună, va fi aprobată, va face ceva, dar, din nou, este la latitudinea cetățeanului, nu a mea. Eu propun, că așa este bine. Deci, este prerogativa și datoria cetățenilor să accepte propunerile mele.

AGERPRES: Care vor fi primele trei măsuri pe care le veți lua în primele 100 de zile de mandat ca președinte al țării?

John-Ion Banu-Muscel: Categoric că prima măsură pe care o voi lua voi studia posibilitatea declanșării unui referendum pentru a obține ca referendumul să aibă putere executivă. Acesta este singurul mod de a avea puterea poporului, să fie vântul de sub aripile mele în propunerile pe care le fac. Fără aceasta, eu, ca un independent, nu mă văd aducând o îmbunătățire vieții politice din România. Numai prin ajutorul general sau parțial al poporului român. Știm, democrația poate să fie numai 51%. Deci, ăsta ar fi primul lucru pe care l-aș face.

După care este schimbarea, modificarea Constituției. Din nou, mă voi adresa Parlamentului, voi apela la formule legale (...) a CCR-ului sau cine este, pentru modificarea, adaptarea la noile condiții. Pentru că însăși Constituția în paginile ei spune să fie schimbată ori de câte ori este nevoie. Deci Constituția trebuie modificată, nu a doua zi, nu a treia zi, așa cum am spus, trebuie făcută într-un mod educat, într-o mod care să răspundă la toate cerințele și toate aspectele acestea în care tehnologia a impus un nou stil de viață. Și în cadrul Constituției vor fi cuprinse și modul în care Guvernul să fie ales, vom trece și dreptul la arme, deci Constituția va fi un proiect destul de larg.

Referitor la a treia măsură, nu aș spune că este o măsură, dar, în modul în care eu vreau să conduc România, aș cere cumva... nu neapărat oficial, dar undeva trebuie să dăm un mod oficial de a exista un Sfat al președintelui, un Cerc al președintelui din oameni, eu consider că va fi nevoie de 12 oameni, cu o poziție socială recunoscută, cu calificări în domeniul politic, religios, cu moralitate care să îi scoată în evidență în societate, ca eu să am cu cine să mă sfătuiesc, dar nu atât eu, de aceea aș spune că l-aș aduce undeva să fie nu neapărat o instituție, să fie un organism de sine stătător pentru viitorii președinți. Un lucru cu care un președinte trebuie să se consulte ca să ia deciziile cele mai bune în favoarea țării.

AGERPRES: În plan economic, susțineți o implicare mai mare a statului prin promovarea unui model de economie socialist-capitalistă. Cum vedeți implementat un astfel de sistem și care ar fi beneficiile concrete pentru stat și cetățeni?

John-Ion Banu-Muscel: Beneficiile ar fi enorme. Atât pentru stat, cât și pentru cetățeni. Și l-aș vedea așa, în urma discuției cu Guvernul, în urma alegerii mele ca președinte, vom spune în felul următor: România are nevoie să se dezvolte economic. Economic vorbind, economia este cea care determină bunăstarea unui stat. Deci noi, la ora actuală, trebuie să facem în așa fel să ne asigurăm că avem obiective economice de magnitudine. Mai mult decât, să spunem așa, câteva milioane, nu, de o magnitudine, cum este să spunem Porțile de Fier. Un asemenea proiect este un proiect cu care România se poate mândri, chiar dacă a fost făcut în timpul comunismului. Deci, eu propun ca Guvernul să împrumute bani, iar cu banii aceștia să dezvolte obiectivul respectiv. Și încă de la proiect, din starea incipientă a proiectului, să se estimeze valoarea acestui proiect, să fie împărțit în acțiuni, acțiunile să fie vândute cetățenilor, fondurilor de pensii, instituțiilor financiare care să le aducă al doilea profit, să le aducă un profit. Și în felul acesta, prin vânzarea acțiunilor, Guvernul își recuperează toți banii, deci nu trebuie să rămână împrumut, și se perpetuează și se dezvoltă ceea ce noi suntem acum, proprietatea privată. Asta este baza societății în care trăim la ora actuală, deci trebuie să o extindem, să o garantăm.

Și în felul acesta, având puterea unui Guvern să împrumute, noi nu stăm cu ochii să vină cineva din America sau din Arabia Saudită să investească pentru noi. Nu! Nu depindem de nimeni, nici măcar de Uniunea Europeană. Noi suntem pe picioarele noastre și ne dezvoltăm industria. (...) Numai așa vom putea să ne referim, în primul rând, la cetățenii noștri care sunt muncitori emigranți, că nu toți sunt în diaspora, nu, sunt muncitori emigranți, nimic rău, muncitori emigranți sunt în toată lumea, englezi, francezi, americani, deci nu se pune problema. Ei atunci ar avea o motivație să vină aici, pentru că, undeva, nivelul de salarizare din România ar trebui să fie la nivelul european, pentru că altfel nu putem să fim parte din Uniunea Europeană cu drepturi și prerogative la același nivel. Deci asta este ceva de care ar beneficia fiecare cetățean.

Totodată, aș propune ca contribuția la pensie să nu fie totuși egală, de la o anumită salarizare în sus n-ar mai trebui să participe. Să zicem până la un salariu de 200.000 lei pe an, să spunem, peste aia n-ar trebui să mai fie taxate pentru pensie, pentru beneficiile medicale sau altceva. Că trebuie să dăm echitate, nu? Așa văd. Așa este și în Statele Unite și așa este în multe alte țări. Deci o participare limitată la contribuția de stat.

AGERPRES: Adică la un salariu mai mare să nu se mai plătească?

John-Ion Banu-Muscel: Da, de la 200.000 în sus nu mai plătești taxa aceea obligatorie pentru social security, pentru asigurările de stat. Păi la un moment dat este o discriminare dacă stai să te gândești. Unul care face 50.000 și unul care face 250 sau 300.000 pe an, undeva are aceleași boli, aceleași nevoi medicale sau de învățătură sau de pompier sau poliție. Deci undeva trebuie să existe o delimitare. Cam așa o văd eu. Aș propune! Totul este pentru propunere către Guvern, către popor, către Parlament. Nimic nu va fi o decizie impusă de președinte.

De aceea, prin acțiunile pe care vreau să le am... Departamentele din cadrul Administrației Prezidențiale trebuie să fie foarte active în viața economică, în viață socială a României. Trebuie să se implice, să arate că undeva, nu neapărat controlăm, dar suntem implicați și venim cu soluții, cu cele mai bune propuneri pe care le-am sprijini.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce fel de politică externă veți duce în următorii cinci ani pentru România? Am avut în ultimii 35 de ani axa București-Londra-Washington, apoi revitalizarea relațiilor cu țările arabe, mai apoi consolidarea relațiilor cu statele membre UE și NATO, parteneriate strategice. Pentru dumneavoastră, care este cel mai important element de politică externă?

John-Ion Banu-Muscel: Aș spune că cel mai important este dialogul, diplomația. Ãsta este primul lucru care trebuie să primeze. La ora actuală, ideea războaielor, pregătiri pentru război, învrăjbiri între națiuni - este cel mai rău lucru. Dacă noi o să avem un alt război, categoric va fi nuclear, nu vor mai exista învingători, ci numai supraviețuitori. Deci, noi trebuie să facem în așa fel să arătăm că suntem un popor pașnic și suntem un popor pașnic, din câte știu. Ne-am apărat cu vigoare când am fost atacați, deci menținem, dar nu ne-am dus noi peste alții. Nu consider că pericolul expansiunii rusești, Rusiei federale sau chineze, sau, nu știu, al turcilor, cum era în trecut, mai există la ora actuală. Deci, eu sunt pentru pace, pentru colaborare în acest domeniu. Dacă vreți să fiu mai specific, nu aș da o importanță deosebită relațiilor noastre cu Australia sau cu Noua Zeelandă sau cu Africa. Aș menține relațiile, așa cum a spus, la nivel, dar aș vrea să fiu mai aproape de, cum se spune: cămașa e mai aproape decât haina de noi, aș putea să fiu o legătură între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, având în vedere cetățenia mea, dar numai după ce primesc împuternicire din partea României, pentru că această legătură aș vrea să o fac prin puterea diplomatică a România. Aș implica România în acest proces, să se știe ce suntem.

AGERPRES: Deși România a investit mult și s-a încadrat în toate țintele programului Visa Waiver, SUA au suspendat intrarea țării noastre în acest program. Cum va rezolva diplomația românească această problemă în perioada următoare? Aveți contacte la Washington pentru a discuta direct cu oficiali americani despre rezolvarea problemei?

John-Ion Banu-Muscel: Categoric, și am făcut acest lucru înainte de asta, începând de acum vreo doi ani. Și aș vrea să asigur cetățenii români că acest lucru este o chestie temporară, nu este o pedeapsă a Statelor Unite, că dintr-odată s-au răzgândit, dar trebuie să le dăm lor timp să își rezolve problemele lor interne de imigrație, știm că 30-40 de milioane de imigranți de toate categoriile sociale și comportamentele sociale au venit, fără a se ține cont. Ei au mari, mari probleme cu ele și s-au gândit să le pună 'on hold'. Nu este o pedeapsă, să nu fie considerată o pedeapsă a Statelor Unite, pentru că nu se mai dă acest liber drept de a călători.

Până la eliminarea acestui aspect al vizelor, eu aș merge foarte mult pentru reducerea taxei de obținere a vizei, ar trebui să fie o reducere a taxei de viză, chiar dacă se zice că e pe 10 ani și nu e chiar atât de mare. Totuși, mie nu mi se pare corect, dacă noi nu le cerem americanilor bani pentru viză, de ce ei să ne ceară nouă? Am ridicat acest aspect, pentru că până la urmă sunt penalizați oamenii de bună credință, oamenii care vor să călătorească în interes turistic, business, să-și vadă rudele, și ar trebui să avem atenție la ei, în primul rând. Pentru că s-au cunoscut cazuri în care cei care au rele intenții vin prin Mexic, vin prin Canada și pe urmă - pentru că am participat activ la înființarea Consulatului din Miami, probabil că se știe acest lucru, am cunoștințe despre cetățenii care au intrat ilegal, vin și își cer pașapoarte. Serviciile consulare sunt fără nicio taxă, ceea ce nu mi se pare chiar, chiar corect. După aceea își mai și vând pașapoartele la sud-americani ca să intre ilegal într-un fel în State. Deci sunt multe probleme, dar nu intrăm în ele.

Tot ce aș vrea, să fiu bineînțeles, nu este o pedeapsă pe care Statele Unite ale Americii au impus-o României pentru aceste vize. E o chestie temporară. Categoric că voi avea ceva de spus, sunt membru în diferite organizații în Washington DC, cum este 'Alianța', care este o mare organizație cu relații economice și culturale între Statele Unite ale Americii și România. Particip și la alte forme de cooperare, în primul rând prin Romanian American League, care este o organizație non-profit și care joacă un rol principal în relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii. Deci aș putea să fiu, așadar, cum am spus înainte, o verigă, având în vedere... și faptul că sunt membru în Partidul Republican din Statele Unite.

AGERPRES: Președintele României este comandantul Forțelor Armatei și președintele CSAT. Dacă veți fi ales ca șef al statului, având în vedere actuala situație de securitate regională și internațională, veți susține creșterea bugetului pentru apărare și în ce termeni?

John-Ion Banu-Muscel: Nu. Ca să răspund foarte scurt la această întrebare, aș reduce drastic acest buget. Să nu uităm, suntem parte din NATO, suntem printre prieteni, nu cred că bulgarii au vreo intenție să vină peste noi. Aceasta este, să spunem așa, nu neapărat crimă, dar este păcat să cheltuim atât de mult bani pe niște avioane vechi, care ne costă o mână și un picior întreținerea lor, când la ora actuală soldaților noștri le-aș da mai degrabă o tabletă decât un pușcoci ca să dirijeze sistemul nostru de apărare sau drone. Și nu văd, sunt complet împotriva acestor kituri de durată de trei zile, care nu e nimic decât o altă sursă de venituri pentru anumite firme de unde or fi ele, ce rost are un kit de apărare sau cum se numește de supraviețuire pentru trei zile. Nu, este o direcție greșită.

AGERPRES: Mă referam dacă veți susține creșterea bugetului Armatei.

John-Ion Banu-Muscel: Am spus nu, sub nicio formă nu avem nevoie.

AGERPRES: Vorbeați de o reducere drastică, dar actualul procent a fost stabilit și în urma consultărilor cu partenerii din NATO.

John-Ion Banu-Muscel: Îl renegociem. Nu sunt... și ar trebui francezii și nemții să plătească ceva mai mult decât noi, având în vedere că noi suntem undeva mai expuși pericolului, le dăm dreptul să-și țină armamentul, mai ales la americani, le dăm dreptul să-și... că până la urmă americanii sunt aici să-și apere interesele lor, nu neapărat ale României, să fim cinstiți. Deci, eu sunt pentru limitarea bugetului de apărare. Nu e nevoie, eu aș descrește, eu aș scădea.

AGERPRES: Dar nu aveți așa o estimare?

John-Ion Banu-Muscel: O estimare...după ce discut cu generalii și cu ceilalți (...). Adică, haideți să ne înțelegem. Nu fac parte din sistem, din Guvern, nu am date câți bani se cheltuiesc. Vom discuta după aceea, pentru că aceasta face un bun președinte - se consultă întâi, află, de aceea avem consilieri. Nu înseamnă că nu știu, nu am o idee cam cum sunt acum, dar... nu pot acum să-mi cheltuiesc resursele de timp, de bani și alte resurse. O fac destul de mult pentru campania aceasta - în campania electorală mă finanțez singur. Deci, când va fi momentul, vom ști cum să atacăm subiectul. Dar principial vorbind, sunt pentru diplomație, pentru reducerea cheltuielilor evident militare, dar i-aș zice mai mult de dotare în apărarea țării. Nu cred că suntem în pericol. Și sper să nu greșesc.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: La final, ce mesaj aveți pentru alegători? De ce ar trebui să vă încredințeze soarta țării în următorii cinci ani?

John-Ion Banu-Muscel: Pentru că este timpul să terminăm cu această ipocrizie a unui președinte care a stat în mijlocul unui partid, este finanțat de acest partid, este legat de un partid, este dator partidului respectiv pentru că a fost ales. Este timpul să alegem un președinte care nu are niciun fel de obligații, niciun fel de legături cu o doctrină deja existentă a unui partid. Este ceea ce Constituția spune. (...) Este o cerință a Constituției care este foarte greu de îndeplinit. Este ca și cum tu ai trăit toată viața în mijlocul unei familii și dintr-odată te dezici de familia aceea. Este foarte, foarte greu pentru un președinte (...) crescut în mijlocul unui partid să se detașeze 100% și să ia decizii numai pentru bunăstarea, pentru binele poporului.

Acest lucru este imperativ. Vreau încă o dată să asigur toți cetățenii României că voi fi cu ei, voi lupta pentru ei. Vom lupta împreună, vom câștiga împreună. Aceasta este dorința mea, vreau ca poporul să fie puterea, vântul de sub inițiativele mele. Altfel, nu vom reuși nimic. Și vă asigur că vă iubesc și să fim iubiți. Succesul meu este al dumneavoastră, al României, al tuturor cetățenilor! AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)