Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu a fost ales, joi, în funcția de vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).

'Sunt onorat să fiu ales, astăzi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), într-un moment crucial pentru securitatea continentului și pentru reconfigurarea responsabilităților noastre comune în fața amenințărilor hibride, convenționale și geopolitice care afectează flancul estic al Alianței. Această alegere este pentru mine nu doar o recunoaștere a muncii desfășurate în ultimii ani în domeniul apărării și al rezilienței democratice, ci și o misiune de angajare activă în definirea unui nou orizont strategic pentru România în cadrul NATO', a scris Dîncu pe Facebook.

Acesta a menționat câteva dintre cadrele strategice și prioritățile pe care le va avea în activitatea sa, la conducerea delegației.

'Viziunea mea pentru această poziție: de la apărare la reconstrucție strategică. Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală. În acest context, România trebuie să își asume pe deplin rolul de pilon de stabilitate regională și capabilitate strategică pe flancul estic. Acest lucru înseamnă nu doar o participare militară activă, ci și o viziune coerentă de reconstrucție a ecosistemului național de securitate, de la industrie și infrastructură, la cercetare și cultură strategică', a mai precizat el.

Dîncu mai spune că este esențială o reformă profundă a modului în care înțelegem și organizăm producția militară în România.

'Propun un model în care Ministerul Apărării Naționale devine nucleul strategic al acestei reconstrucții, în coordonare cu Ministerul Economiei, dar cu o arhitectură clară a responsabilităților, bazată pe nevoi operaționale și planificare multianuală. Avem nevoie de un hub integrat de achiziții, cercetare, standardizare și producție, care să funcționeze în logica interoperabilității euroatlantice', a arătat europarlamentarul PSD.

Acesta a adăugat că reconstrucția capacităților logistice, a rețelelor de transport militar, a comunicațiilor sigure și a infrastructurii energetice devine o prioritate strategică, iar în acest sens România trebuie să devină beneficiar-cheie al inițiativei ReArm Europe și al fondurilor europene destinate infrastructurii dual-use.

'Reziliența democratică nu poate exista fără o cultură a anticipației și o inteligență strategică bine articulată. Avem nevoie de formarea unei generații noi de experți în securitate, apărare, tehnologii emergente și comunicare strategică. Este momentul să investim în institute civile de analiză, centre de excelență și rețele de cooperare transnațională, care să alimenteze decizia politică cu cunoaștere. Dosarul Mării Negre - prioritate europeană. În paralel, strategia europeană pentru Marea Neagră trebuie transformată dintr-un document de intenție într-un pilon concret al politicii externe și de securitate comună a UE. România trebuie să susțină: crearea unui Pachet Special pentru Reziliența la Marea Neagră, care să includă finanțare pentru infrastructură, mediu, digitalizare și apărare civilă, sprijinirea Georgiei, Ucrainei și Moldovei în proiectele de interconectare, training și securitate portuară, un centru NATO-UE de monitorizare și răspuns rapid la Marea Neagră, cu componentă civilă și militară', a afirmat el.

Dîncu menționează că este nevoie de o nouă arhitectură pentru România în NATO, că țara noastră nu trebuie să fie doar un participant loial, ci un arhitect activ al noii Europe de apărare. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)