Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN), formaţiunea condusă de tânărul Jordan Bardella, s-a clasat detaşat pe primul loc duminică în turul întâi al alegerilor legislative istorice din Franţa care ar putea deschide uşile puterii extremei drepte pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, comentează AFP.

Cu 34-34,2% din voturi, RN şi aliaţii săi devansează coaliţia de stânga a Noului Front Popular (NFP), care obţine 28,1-29,1%, cu mult în faţa taberei lui Emmanuel Macron (20,3-21,5 %), la acest vot marcat de o creştere semnificativă a participării, indică două sondaje.

Primele proiecţii de mandate pentru viitoarea Adunare Naţională, care trebuie citite cu multă precauţie, creditează RN şi aliaţii săi cu majoritate relativă puternică sau chiar o majoritate absolută, la finalul turului al doilea al legislativelor pe 7 iulie.

Francezii "au dat un verdict fără apel", s-a bucurat duminică seara Jordan Bardella, 28 de ani, care pare să se apropie nestingherit de Matignon, sediul prim-ministrului.

Al doilea tur al alegerilor legislative va fi "unul dintre cele mai decisive din întreaga istorie a celei de-a Cincea Republici" franceze, fondată în 1958, a adăugat el, dând asigurări că doreşte să fie dacă va câştiga "premierul tuturor francezilor", "un premier de coabitare care respectă Constituţia", dar "intransigent".

Pariul preşedintelui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea Naţională în seara înfrângerii candidaţilor săi la alegerile europene din 9 iunie este în orice caz definitiv pierdut.

"Blocul macronist" este "practic şters", s-a bucurat şefa extremei drepte, Marine Le Pen, care a pierdut în faţa şefului statului la ultimele două alegeri prezidenţiale.

Francezii au arătat "dorinţa lor de a întoarce pagina celor şapte ani de putere dispreţuitoare şi corozivă" a şefului statului Emmanuel Macron, a spus Marine Le Pen, aleasă din primul tur în circumscripţia ei din departamentul Nord.

Legislativele au ca scop alegerea celor 577 de deputaţi din Adunarea Naţională, a cărei viitoare faţă va depinde de negocierile dintre partide şi de eventualele retrageri şi instrucţiuni de vot din fiecare circumscripţie. Mai ales că această a doua rundă ar putea fi marcată de un număr record de triangulare (alegeri între primii trei candidaţi).

"În faţa RN, a venit timpul pentru o mare uniune, clar democrată şi republicană, pentru turul doi", a afirmat Emmanuel Macron într-o declaraţie scrisă.

Dar în timp ce "frontul republican" împotriva extremei drepte a continuat să se fisureze de-a lungul anilor, preşedintele francez nu a clarificat complet atitudinea de urmat în cazul unor dueluri între RN şi NFP sau triunghiulare.

Tenorii din tabăra lui păreau până în prezent să încline spre "nici RN, nici La France insoumise (LFI)", partidul radical de stâng membru al NFP, o poziţie criticată la nivel intern.

La stânga, ecologiştii, socialiştii şi comuniştii au anunţat că se vor retrage dacă un alt candidat, inclusiv din majoritatea prezidenţială, este mai bine plasat pentru a face baraj RN.

Liderul LFI, Jean-Luc Mélenchon, care a calificat aceste alegeri drept o "înfrângere grea şi incontestabilă" pentru Emmanuel Macron, a mers în aceeaşi direcţie anunţând retragerea candidaţilor de stânga care au ieşit duminică pe poziţia a treia, dacă RN este în măsură să câştige într-o circumscripţie electorală.

În schimb, partidul conservator de dreapta Les Républicains (LR) a refuzat să-şi îndemne alegătorii să voteze împotriva RN duminica viitoare.

"Avem şapte zile pentru a salva Franţa de la o catastrofă", a declarat la rândul său europarlamentarul de stânga Raphaël Glucksmann, care a cerut tuturor candidaţilor care au ieşit pe locul al treilea să se retragă.

Dacă Jordan Bardella va ajunge la Matignon, ar fi prima dată de la Al Doilea Război Mondial când un guvern de extremă dreaptă ar conduce Franţa. Preşedintele RN a avertizat, însă, că va accepta postul de prim-ministru doar dacă partidul său deţine majoritatea absolută.

Ar fi, de asemenea, o coabitare fără precedent între Emmanuel Macron, preşedinte pro-european, şi un guvern mult mai ostil Uniunii Europene, care ar putea scoate scântei în privinţa prerogativelor celor doi şefi ai executivului, în special în materie de diplomaţie şi apărare.

Un alt scenariu posibil este cel al unui parlament blocat, fără posibilă alianţă între tabere foarte polarizate, cu riscul de a scufunda Franţa în necunoscut.

În ciuda diferenţelor care păreau ireconciliabile, stânga a reuşit să se unească în urma dizolvării Adunării Naţionale. Dar dezacordurile dintre stânga radicală şi partenerii săi, în special cu privire la conducerea contestată a lui Jean-Luc Mélenchon, au reapărut rapid.

În acest timp, nimic nu a părut să încetinească dinamica RN în campanie privind puterea de cumpărare şi împotriva imigraţiei: nici poziţia indecisă legată de abrogarea reformei pensiilor a lui Emmanuel Macron, nici controversele asupra binaţionalilor, nici remarcile controversate ale unor candidaţi de extremă dreapta.

La finalul acestei zile care a cunoscut un aflux puternic în secţiile de votare, participarea ar urma să fie de cel puţin 65% dintre cei înscrişi, potrivit instituţiilor de sondaj, faţă de 47,51% în 2022 şi 67,9% la ultimele alegeri legislative organizate după o dizolvare, în 1997.

***ORA 21:30 UPDATE Franţa/alegeri legislative: Extrema dreaptă, detaşat pe primul loc; tabăra lui Macron pe a treia poziţie (estimări)

Extrema dreaptă se clasează detaşat pe primul loc în primul tur al alegerilor legislative din Franţa, în timp ce tabăra lui Macron se situează pe poziţia a treia, potrivit estimărilor institutelor de sondaje, relatează AFP.

Partidul de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) şi aliaţii săi sunt cu mult înainte în primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, cu peste 34% din voturi, potrivit unor estimări iniţiale.

Extrema dreaptă se distanţează în acest stadiu de alianţa de stânga a Noului Front Popular (28,5% la 29,1%) şi chiar mai mult de tabăra lui Emmanuel Macron (20,5 la 21,5%), conform acestor prime estimări. RN ar obţine o mare majoritate relativă în Adunarea Naţională sau chiar o majoritate absolută, conform previziunilor.

Francezii au fost chemaţi duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate, un scrutin care ar putea duce la formarea primului guvern de extrema-dreaptă al ţării de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o posibilă schimbare radicală în centrul Uniunii Europene, notează Reuters.

***20:17 UPDATE Franţa/alegeri legislative: Participarea la primul tur estimată între 67,5% şi 69,7% (institute de sondaje)

Primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa ar urma să fie marcat de o revenire clară a participării, estimată duminică între 67,5% şi 69,7% de către diferite institute de sondare a opiniei publice, faţă de 47,5% în primul tur al alegerilor din 2022, relatează AFP.

Participarea, deja în creştere cu 20 de puncte procentuale la ora 17:00 (15:00 GMT), potrivit Ministerului de Interne, ar fi astfel cea mai mare de la primul tur al alegerilor legislative din 1981 (70,86%).

Cea mai scăzută prognoză (67,5%) este dată de institutul Ipsos şi partenerul său Talan pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI şi Adunarea Naţională LCP.

Cea mai mare rată de participare (69,7%) este avansată de Harris Interractive şi Toluna pentru M6, RTL şi Challenges.

Prin urmare, francezii au participat masiv duminică la primul tur al alegerilor legislative istorice, care ar putea deschide calea accederii la putere a extremei drepte.

Francezii pot vota până la ora 18:00 (16:00 GMT) sau, în oraşele mari, până la 20:00 (18:00 GMT), momentul în care vor apărea primele rezultate ale acestui scrutin care ar putea bulversa peisajul politic francez.

***ORA 18:46 Franţa/alegeri legislative: Participarea la primul tur estimată la 67,5% (Ipsos)

Rata de participare la primul tur al alegerilor legislative din Franţa de duminică este estimată în jur de 67,5%, un record, potrivit institutului de sondare a opiniei publice Ipsos, relatează AFP.

La ora 17:00 (15:00 GMT), rata de participare era deja 59,39%, cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în primul tur al anului 2022 la aceeaşi oră, a indicat Ministerul de Interne francez. Aceasta este, de asemenea, cea mai mare rată de participare de la primul tur al alegerilor legislative din 1978, cu excepţia alegerilor din 1986, care au avut loc proporţional într-un singur tur.

Francezii sunt chemaţi duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate, un scrutin care ar putea duce la formarea primului guvern de extrema-dreaptă al ţării de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o posibilă schimbare radicală în centrul Uniunii Europene, notează Reuters.AGERPRES/(AS - autori: Violeta Gheorghe, Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)

***UPDATE-ul este realizat în baza ştirilor AGERPRES, orele indicate reprezentând momentul difuzării ştirilor pe fluxul agenţiei. 

Citiţi şi:

Franţa/alegeri: Francezii, chemaţi la urne pentru primul tur al unor alegeri legislative cruciale (sinteză Reuters)

Franţa/alegeri: S-au deschis birourile de vot pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate

Franţa/alegeri legislative: Macron cere o "mare uniune" împotriva extremei drepte

Franţa/alegeri legislative: Francezii "au dat un verdict fără apel", afirmă liderul extremei drepte